Multe sunt motivele ce-i ţin departe pe cititori de poezia barbiană, dar primul şi cel mai important este caracterul profund creştin al acestei poezii.Ori cultura românească evoluează sub auspiciile securiştilor-francmasoni ori ale francmasonilor -securişti, aşa că nu cumva să încercaţi să găsiţi vreo laudă în scrierile criticilor noştri.Spiritul modern, care suferă de o crasă suficienţă, în loc să-i ajute pe cititori să se apropie de poezia barbiană îi îndepărtează cu bună ştiinţă, fiind incapabil să-şi apropie adevăratele valori creştine.Am publicat lucruri pentru care am primit felicitări de la academicieni ca Anton Dumitriu sau Solomon Marcus,dar nici un rând de nici o culoare de la critica oficială a vremii.Până când voi găsi eu banii să-mi public studiul ce l-am scris în 1987,adică acum 20 de ani!!,vă rog să citiţi eseul meu de debut,ce rămâne încă cel mai bun lucru ce s-a scris despre Ion Barbu, publicat în 1967 în SECOLUL XX nr.12 sub titlul"Joc terţ - joc secund".De asemeni eseurile publicate între 1995 - 2001 în Convorbiri Literare.
Sper ca şi eseul "Joc seund pe înţelesul tuturor să vă fie de folos...
Costache Ariton
Monday, April 30, 2007
Sunday, April 29, 2007
Joc secund pe intelesul tuturor
Apariţia celor două strofe, ce deschid volumul « Joc secund »,la 1930,poate fi asemuită cu explozia din taigaua siberiană a bolidului tungus,uluitoarea forţă de impact a celor două strofe dând pe spate întreaga intelighenţie română.Alături de Tudor Vianu ,E.Lovinescu,S.Cioculescu şi,mai ales,G.Călinescu s-au dovedit neputincioşi în faţa celor două strofe.Asemeni lor poeţii Lucian Blaga,Mihai Beniuc ori Dan Botta n-au gustat tâlcul acestora.Nici restul intelighenţiei noastre nu s-a dovedit a fi mai altfel.Cele două strofe au rămas “grele de înţeles”(uri) cum le numeşte Tudor Vianu,până la noi şi ,asemeni nucilor costelive,miezul lor de lumină a rămas perfect neînţeles....Explicaţia?Intreaga inteligenţă românească era instruită în cel mai autentic spirit francmasonic.Numiţi-l cum vreţi : fie pozitivist,fie ştiinţific,el tot materialist şi ,mai ales,ateist rămâne.Din păcate şi dvs., care parcurgeţi aceste rânduri faceţi parte din victimele aceluiaş spirit francmasonic,deşi mulţi dintre dvs.vă declaraţi sus şi tare duşmani ai francmasoneriei..Să ne reamintim că de la Titu Maiorescu încoace, ministrul Invăţământului în România a fost,cu excepţia lui Vasilichi,francmason.Aşadar de mai bine de o sută de ani cei ce au dirijat instrucţia la noi,ca şi în restul Europei ,au fost ,ei, francmasonii.Iată că şi în cărţile de “Astronomie”editate după 1989,veţi găsi aceleaşi osanale la adresa lui Galilei,semn că ministrul este tot francmason .. etc.Dacă dvs.credeţi în Darwin şi în evoluţionism,dacă sunteţi Copernician ori gustaţi inepţiile lui Einstein,sunteţi,fără voia dvs...francmason!!Intelighenţia românească de la 1930 era năclăită de ateismul francmasonic.Dl.G.Liiceanu crede că ,citez din memorie,”criticii literari din anii 30-40 erau “doldora de filozofie”.Cu părere de rău dar noi n-am găsit nici măcar unul care să-l fi citit ,nu studiat,pe Platon..Si prin filosofie nu credem că se mai poate înţelege altceva decât Platon...G.Călinescu, definind modul de a cunoaşte al omului modern,scrie :” ce înseamnă azi (la 1930 n.n.)a cunoaşte pentru un om de ştiinţă,pentru un fizician,pentru un biolog?Inseamnă a admite în lume două ordine de fapte,ordinea faptelor de conştiinţă şi ordinea obiectelor de conştiinţă.De o parte este conştiinţa mea care percepe,rezumă şi se ridică la idei generale,de altă parte stă universul.Altă legătură decât aceea de la oglindă la obiectul oglinzii,admiţând oricâtă activitate din partea oglinzii,nu este.” Impotriva acestui text nici unul din confraţii lui G.Călinescu nu a avut nimic de obiectat ,semn că modul de a înţelege lumea,descris de critic, era specific epocii.Acest text,în care G.C. între univers şi conştiinţă nu vede”altă legătură decât cea de la oglindă la obiectul oglinzii”exclude posibilitatea existenţei unui “Joc secund”...Ion Barbu opera,în cele două strofe,o dichotomie ,este adevărat ,încă fără egal,în privinţa căilor de cunoaştere.El admite că în mântuitul azur la artei este intrată ca” prin oglindă ” calma creastă “a lucrurilor ,altfel spus jocul aparenţelor.Acet joc,al oglinzii ,este considerat de Ion Barbu”un principiu poetic elementar,”iar bucăţile pe care le-a scris,reflectând lumea ca prin oglindă,poetul le-a exclus din volum!!Alături de această artă a aparentalului ,a calmei creste,care este intrată ca prin oglindă,poetul aduce ca pe un ce “dedus “ , “adâncul acestei calme creste “ ,rod al “dedus”ului,al intelecţiei pure,al intelectului activ!!Aşadar “Joc secund”se ridică pe înfrângerea servituţilor oglinzii,ca un ce posibil numai în faţa spiritului ca un ce dedus,adică rod al intelecţiei pure.De unde acest senioral dispreţ pentru oglindă?Oglinda,începând cu cea a lui Narcis,ne dăruie lucrurile aşa cum se văd.Oglindirea este proprietatea luciului apei şi a unor suprafeţe metalice de a reda lucrurile aşa cum se văd.Oglinda este castrată de orice urmă de intelect!!Si atunci,a reflecta lumea ca prin oglindă înseamnă a reflecta lumea la nivel senzorial,a avea o imagine a lumii uşor animalică şi sub nici o formă intelectuală De aci şi afirmaţiile lui Platon conform cărora prin oglindă dobândim numai aparenţele şi niciodată esenţele! Cere datina ca în camera mortului,oglinda să fie întoarsă cu faţa la perete,ori acoperită,semn că mortul se află,acum într-o altă lume,alta decât a noastră,adică decât cea din oglindă..Evident că datele senzorialului sunt conexate tot de intelect,dar faţă de acestea,intelectul este pasiv,stă în spatele datelor senzorialului.Ion Barbu,venind în cea mai curată şi cea mai profundă linie platonică,ne propune o altă cale de reflectare : “dedus”-ul,rod la unui intelect activ,care se ridică dincolo de virtuţile şi mai ales de servituţiile oglinzii...Cum G.Călinescu între univers şi conştiinţă nu vedea a”altă legătură decât aceea de la oglindă la obiectul oglinzii”lesne de înţeles că nu înţelegea nimic din cele pe care le propunea Ion Barbu!!!
Dar să lecturăm împreună strofa şi să subliniem unde s-a poticnit intelectualul român.Aşadar,”Din ceas,”adică din contingent,poetul ne propune ca pe un ce “dedus “ ,”adâncul acestei calme creste,”adică adâncul cerului.Calma creastă este cea arcuită deasupra capului nostru, iar poetul îşi propune să exploreze “adâncul”cerului.Definind “calma creastă”ca fiind cea care este “intrată prin oglindă în mântuit azur”poetul a propus contemporanilor săi o anume înţelegere a “oglinzii”,de unde şi producerea neînţelegerii.Calma creastă este intrată în mântuitul azur al artei,vezi întreaga poezie de până la Ion Barbu,dar atenţie,calma ceastă este rod al oglinzii.Poetul părăseşte acesastă cale de cunoaştere,şi ne propune “adâncul acestei calme creste”ca pe un ce “dedus”..Acest dedus presupune “înecarea cirezilor agreste”,depăşirea animalicului ,de unde în “grupurile apei”,adică în lumile noastre,rezultă “un joc secund,mai pur”.Ce anuuume asigură acestui joc secund calitatea de mai pur?Faţă de jocul prim şi primar,care ne prezenta lumea aşa cum se vede,la nivel senzorial,la nivelul oglinzii,jocul secund, ca rod al intelectului activ,este,cum zice poetul”figura spiritului nostru pur”,evident,mai pur,calea de cunoaştere fiind una net superioară.Din păcate traducătorii, în totalitate, au înţeles şi tradus că jocul secund dedus intră prin oglindă în mântuit azur,ceea ce nu este altceva decât o cumplită răstălmăcire a mesajului barbian!Prin oglindă în mântuitul azur al artei este intrată...”calma creastă”,la polul opus,ca un ce “dedus”situându-se “adâncul” acesteia.
Dacă în prima strofă poetul ne vorbeşte despre dedusul adânc,în strofa a doua este şi mai clar în definirea lumilor ce-şi propune să evoce.Adresându-se deopotrivă cititorului şi cetăţii,sintagma “Nadir latent!”definindu-i la fel de bine,poetul ne comunică intenţia lui de a ne aduce în faţa minţii armoniile lumilor dintâi,acele “harfe resfirate,ce-în sbor invers le pierzi”.Căderea în păcat ,numită cu atâta delicateţe “sbor invers”,a avut ca efect uitarea lumilor din care am venit,a armoniilor primordiale,din care sufletul a căzut pe pământ...Poetul îşi propune să ridice “însumarea de harfe resfirate ce- în sbor invers le pierzi”altfel spus poetul îşi propune “să ne instruiască de cele esenţiale “...”prin viziuni paradiziace”,aşa cum declara vorbind de rosturile poeziei sale. Cum a reuşeşte poetul să evoce lumile primordiale?In anamnetic efort , cum se exprimă Ion Barbu ,ca “rod al memoriei înfiorate!”Mai aleasă numire a anamnesisului platonic ne e greu să găsim...Mai apoi,vorbind de absconsitatea poeziei sale,Ion Barbu declară versul său ca fiind”ascuns,cum numai marea” ,adică de o limpezime totală.In cleştarul versului barbian,asemeni meduzelor,greu de sesizat,la ochiul liber,vom găsi lucruri ale tainei,simboluri sfinte,unele înţelese în premieră şi multe din ale datinei.
Ion Barbu a simţit că această definire a jocului secund nu este suficientă şi a reluat-o în cea de a doua bucată a volumului intitulaă”Apropiat”sau “Timbru,”evident, ca nuanţă de sunet a primei bucăţi.Reluând cele spuse anterior, într-o altă gamă,el afirmă că sentimentele primare,îşi găsesc loc pe trişca lui Pan ,iar apoi se întreabă : ”dar piatra în rugăciune,a humei despuiare /Şi unda logodită sub cer, vor spune -cum?”Iată uriaşa frământare a poetului,duhul,piatra ,în rugăciune şi mai ales “unda logodită”,atenţie : cu Mirele Cuvântul,aceste accente supraomeneşti,în ce haină le vom îmbrăca..Răspunsul?Unul extraordinar de tulburător:”Ar trebui un cântec încăpător, precum /Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare;”Ce uriaşe amplitudini reclamă Barbu pentru cântecul său!!Ca apoi să clameze un cânt îngeresc,nepământean : “Ori lauda grădinii de îngeri...”Poetul are în vedere uriaşa sarcină ce îşi propuesese,căci e timpul să ne reamintim,marele poet Platon se îndoieşte de reuşita unei asemenea îndrăzneli!!!!
Inainte de a purcede la analiza celor două strofe ce deschid volumul “Joc secund ,”am gândit timp de 16 (şaisprezece)ani.M-ar bucura ca citind cele de mai sus să luaţi aminte.Premiera de gând propusă de Ion Barbu este fără egal pe continentul europen în veacul ce s-a scurs..Numai Brâncuşi,în sculptură,a atins un asemenea grad de înaltă spiritualitate.Şi-a depăşit cu mult prea mult contemporanii.Din păcate catastrofala răstălmăcire datorată lui G.Călinescu a fost ani şi ani de zile la zeci şi zeci de generaţii servită de “clasică interpretare”cum o numeşte un juvete geanabete ca Mărin Mincu.Mai trist este că suntem blocaţi de un N.Manolescu(invidie?)Alex.Stefănescu,Eugen Simion etc.după noi incapabili să se ridice la înălţimea versului barbian,fixaţi definitiv în mocirla bolşevismului....Vremurile de triumf ale “Jocului secund”abia de acum încolo să le aşteptăm...
Costache Ariton
Dar să lecturăm împreună strofa şi să subliniem unde s-a poticnit intelectualul român.Aşadar,”Din ceas,”adică din contingent,poetul ne propune ca pe un ce “dedus “ ,”adâncul acestei calme creste,”adică adâncul cerului.Calma creastă este cea arcuită deasupra capului nostru, iar poetul îşi propune să exploreze “adâncul”cerului.Definind “calma creastă”ca fiind cea care este “intrată prin oglindă în mântuit azur”poetul a propus contemporanilor săi o anume înţelegere a “oglinzii”,de unde şi producerea neînţelegerii.Calma creastă este intrată în mântuitul azur al artei,vezi întreaga poezie de până la Ion Barbu,dar atenţie,calma ceastă este rod al oglinzii.Poetul părăseşte acesastă cale de cunoaştere,şi ne propune “adâncul acestei calme creste”ca pe un ce “dedus”..Acest dedus presupune “înecarea cirezilor agreste”,depăşirea animalicului ,de unde în “grupurile apei”,adică în lumile noastre,rezultă “un joc secund,mai pur”.Ce anuuume asigură acestui joc secund calitatea de mai pur?Faţă de jocul prim şi primar,care ne prezenta lumea aşa cum se vede,la nivel senzorial,la nivelul oglinzii,jocul secund, ca rod al intelectului activ,este,cum zice poetul”figura spiritului nostru pur”,evident,mai pur,calea de cunoaştere fiind una net superioară.Din păcate traducătorii, în totalitate, au înţeles şi tradus că jocul secund dedus intră prin oglindă în mântuit azur,ceea ce nu este altceva decât o cumplită răstălmăcire a mesajului barbian!Prin oglindă în mântuitul azur al artei este intrată...”calma creastă”,la polul opus,ca un ce “dedus”situându-se “adâncul” acesteia.
Dacă în prima strofă poetul ne vorbeşte despre dedusul adânc,în strofa a doua este şi mai clar în definirea lumilor ce-şi propune să evoce.Adresându-se deopotrivă cititorului şi cetăţii,sintagma “Nadir latent!”definindu-i la fel de bine,poetul ne comunică intenţia lui de a ne aduce în faţa minţii armoniile lumilor dintâi,acele “harfe resfirate,ce-în sbor invers le pierzi”.Căderea în păcat ,numită cu atâta delicateţe “sbor invers”,a avut ca efect uitarea lumilor din care am venit,a armoniilor primordiale,din care sufletul a căzut pe pământ...Poetul îşi propune să ridice “însumarea de harfe resfirate ce- în sbor invers le pierzi”altfel spus poetul îşi propune “să ne instruiască de cele esenţiale “...”prin viziuni paradiziace”,aşa cum declara vorbind de rosturile poeziei sale. Cum a reuşeşte poetul să evoce lumile primordiale?In anamnetic efort , cum se exprimă Ion Barbu ,ca “rod al memoriei înfiorate!”Mai aleasă numire a anamnesisului platonic ne e greu să găsim...Mai apoi,vorbind de absconsitatea poeziei sale,Ion Barbu declară versul său ca fiind”ascuns,cum numai marea” ,adică de o limpezime totală.In cleştarul versului barbian,asemeni meduzelor,greu de sesizat,la ochiul liber,vom găsi lucruri ale tainei,simboluri sfinte,unele înţelese în premieră şi multe din ale datinei.
Ion Barbu a simţit că această definire a jocului secund nu este suficientă şi a reluat-o în cea de a doua bucată a volumului intitulaă”Apropiat”sau “Timbru,”evident, ca nuanţă de sunet a primei bucăţi.Reluând cele spuse anterior, într-o altă gamă,el afirmă că sentimentele primare,îşi găsesc loc pe trişca lui Pan ,iar apoi se întreabă : ”dar piatra în rugăciune,a humei despuiare /Şi unda logodită sub cer, vor spune -cum?”Iată uriaşa frământare a poetului,duhul,piatra ,în rugăciune şi mai ales “unda logodită”,atenţie : cu Mirele Cuvântul,aceste accente supraomeneşti,în ce haină le vom îmbrăca..Răspunsul?Unul extraordinar de tulburător:”Ar trebui un cântec încăpător, precum /Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare;”Ce uriaşe amplitudini reclamă Barbu pentru cântecul său!!Ca apoi să clameze un cânt îngeresc,nepământean : “Ori lauda grădinii de îngeri...”Poetul are în vedere uriaşa sarcină ce îşi propuesese,căci e timpul să ne reamintim,marele poet Platon se îndoieşte de reuşita unei asemenea îndrăzneli!!!!
Inainte de a purcede la analiza celor două strofe ce deschid volumul “Joc secund ,”am gândit timp de 16 (şaisprezece)ani.M-ar bucura ca citind cele de mai sus să luaţi aminte.Premiera de gând propusă de Ion Barbu este fără egal pe continentul europen în veacul ce s-a scurs..Numai Brâncuşi,în sculptură,a atins un asemenea grad de înaltă spiritualitate.Şi-a depăşit cu mult prea mult contemporanii.Din păcate catastrofala răstălmăcire datorată lui G.Călinescu a fost ani şi ani de zile la zeci şi zeci de generaţii servită de “clasică interpretare”cum o numeşte un juvete geanabete ca Mărin Mincu.Mai trist este că suntem blocaţi de un N.Manolescu(invidie?)Alex.Stefănescu,Eugen Simion etc.după noi incapabili să se ridice la înălţimea versului barbian,fixaţi definitiv în mocirla bolşevismului....Vremurile de triumf ale “Jocului secund”abia de acum încolo să le aşteptăm...
Costache Ariton
Friday, April 13, 2007
Despre cele esentiale
Despre cele esenţiale,
Incă nu s-a născut,pe pământ,om care să cunoască ,fără ajutor de Sus,
cum se luminează pământul de ziuă şi cum se înveleşte cu stele
Rândurile de mai sus, au rostul de a vă atrage atenţia asupra
imposibilităţii în care se află mintea omenească în efortul ei de a
cunoaşte cele esenţiale.Nu ne este dat,prin zidire,să cunoaştem
forma pământului,natura luminii şi mişcarea pământului în lumină,altfel
decât în chip revelat.
Forma pământului.
La omul modern nu ştii ce să admiri mai întâi : crasa ignoranţă ori uluitoarea superficialitate!!!!
La ceasul când ne rostim ,de la opincă până la Vlădică ,şi de la faşă la barbă albă,omul modern,la întrebarea despre forma pământului,are un singur răspuns : „Sferic!!! „ Răspunsul este urmat de un gest făcut cu mâna,croind aerul în jurul unei presupuse sfere, iar cel chestionat adaugă scurt cu toată cinvingerea:”Este uşor turtit la poli!”.Asta e!Asta este forma pământului! Nici un rabat!Nici un echivoc!!E sferic şi gata! Din păcate un răspuns asemănător veţi găsi şi în manualele de astronomie.Autorii,în general oameni semianalfabeţi, de acelaş calibru intelectual cu aşa numiţii”cosmologi”,prin intermediul enciclopediilor,tratatelor etc.etc.de astronimie vă vor aduce la cunoştinţă unul şi acelaş adevăr:pământul este sfericAtenţie : afirmaţia nu este susţinută de nici un argument!!Singurii care au argumentat cum că pământul ar fi sferic,şi,mai ales,că omul poate vedea cu ochiul liber curbura pământului,sunt Ptolomeu şi...Copernic,despărţiţi de aproape o mie cincisute de ani.Ei sunt singurii care argumentează afirmaţia.Cum?Amândoi istorisesc una şi aceeaşi poveste a navei care părăseşte portul şi pierzându-se la orizont se îngroapă,mai întâi jumătate din cocă,apoi toată coca ,apoi catargul pe jumătate,apoi catargul tot şi,în final,steagul alb din vârful catargului...Această minciună străbate secolele şi încă face victime.In veacul al XIX-lea „marele” astronom Herschel a desenat un arc de cerc reprezentând,în gândirea lui ,pământul.Pe partea de sus a arcului de cerc a figurat un om în picioare pe ţărm ,şi un altul suit pe un foişor înalt.Cei doi privesc curbura pământului pe care se văd cinci corăbii.Cel de pe mal vede prima barcă, a doua şi catargele celei de a treia doar, pe când cel de pe foişor vede şi a doua barcă şi a treia şi a patra şi a cincia corabie!!.Cu mijloace de geometrie elementară aflăm centrul cercului şi refacem scara desenului.Cutremuraţi-vă!Bărcile au 440 km lungime,obsevatorii au 880 de km.,cel din foisor are cu foisor cca. 2200 km. şi vede la 6300 km.Dacă veţi considera barca de 50 de metri atunci raza pământului este de 700 de metri!Nu vă faceţi griji : :indiferent de valorile ce veţi avea în vedere nu se poate susţine sfericitatea pământului!!!.Este o minciună sfruntată.Vă recomandăm să urmăriţi plecarea din port a transatlanticului „Queen Mary II” lung de 700 de metri şi înalt de 70 de metri şi veţi remarca cum se face din ce în ce mai mic până devine un punct negru care se şterge pe linia orizontului.Povestea cu stegul alb din vârful catargului care fâlfâie deasupra apei înainte de definitiva scufundare o puteţi spune unor copii fără minte...Se cuvine să subliniem că noi ştim care este adevărata formă a pământului deoarece asemeni Scarabeului,mintea noastră a cuprins pământul asemeni braţelor Scarabeului. Folosim acest prilej pentru a vă atrage atenţia asupra faptului că TOATE reprezentările grafice,ilustrând eclipsele etc. sunt nişte făcături grosolane,falsificând adevărul,nerespectând nici o scară de reprezentare!!!Liota savanţilor care susţin sfericitatea pământului dovedeşte cât de greu îi este minţii să abordeze cele esenţiale şi nimic mai mult.!!! Numai că oricât de straniu vi s-ar părea ,pământul nu a fost niciodată sferic ori asemănător unei sfere,,nu este sferic ori asemănător unei sfere,şi nu va fi sferic ori asemănător unei sfere în veacul veacurilor!!!Sfera albastră de carton, pe care o vedeţi,mai ales,pe ecranele televizoarelor dvs.,este
PROIECTIA uscatului şi apelor pe corpul geometric sferă.Această proiecţie poate fi
realizată şi pe un cub ori pe un cilindru,ori con, ori piramidă etc ori pe oricare alt corp geometric,.ceea ce nu înseamnă că între forma pământului ,adevărata lui formă,şi corpurile geometrice enumerate,mai sus, se poate stabili vreo legătură!Aidoma, între sferă şi forma pământului nu se pot stabili nici un fel de relaţii, adevărata formă a pământului fiind cu totul şi cu totul alta decât
sfera geometrică .
Pentru imensa majoritate a oamenilor informaţia conform căreia pământul ar fi sferic, este superfluă,moartă.Omul obişnuit,precum şi marii savanţi,filozofi etc.,în toate raţionamentele lor şi în toate judecăţile,gândesc pământul ca fiind plat.Incercarea de a depăşi senzorialul,de a vedea dincolo de limitele discului în centrul căruia ne aflăm sfârşesc printr-un fiasco.Omul simte,nu fără să se enerveze,că nu poate ieşi din cuşca senzorialului în care se află prin zidire.Cei care se simt stingheriţi de acuzaţia că nu ştiu ce formă are pământul le propunem companie aleasă:toată floarea fizicienilor şi filozofilor din ultimele sute de ani!!Pentru omul normal pământul din tălpi este fără doar şi poate,numai şi numai plat.Pe acest pământ plat omul normal întâlneşte mii şi milioane de sfere. Corpul geometric sferă este rod al abstractiei mintii omenesti, pe când pământul aparţine zidirii cereşti ,adică este o taină,ca toate cele ce aparţin creeaţiei dumnezeeşti..Nu ne este îngăduit să facem nicio comparaţie între cele ale puterii dumnezeeşti şi cele ale minţii omeneşti!!!.
Fotografiile cu care sunt pline site-urile pe Internet,şi care ne
înfăţişează un pământ ...sferic,văzut din spaţiu,sunt rod al unor aparate
dotate cu obiective care prezintă toate virtuţile dar şi toate
servituţiile ochiului omenesc.Ca atare li se poate aplica acea
faimoasă "cuadratură a cercului," Propoziţia a IX-a"a” Opticii şi
Catropticii” lui Theon/Euclid,conform căreia,de la o anumită distanţă
încolo "rectangulul se vede rotund",altfel spus, indiferent de forma
pe care o are,pământul,văzut de la o anumită distanţă, se vede...rotund,ergo fotografiile cu pricina sunt false,mincinoase!!şi nu trebuie luate în consideraţie...
Fiţi siguri că îmi închipui cât de scandalizatoare vi se par cele
de mai sus,dar superficialitatea omenească nu cunoaşte limite...In
plus,aşa cum am afirmat,prin zidire,forma pământului,cum vom vedea,
este ascunsă minţii omeneşti şi de taină..De aci înainte ori de
câte ori veţi vedea o sferă,"globul pământesc",veţi şti că nu este
vorba decât de proiecţia uscatului şi apelor (cerul nici măcar nu este
sugerat!),pe o sferă,şi nicidecum de adevărata formă a pământului!!!
.
Să încercăm să măsurăm pământul,ca piticul Vamanu,cu "umbletul".
Să pornim din orice direcţie spre orice direcţie...Să zicem că
Bunul Dumnezeu ne pune la dispoziţie câteva zeci de vieţi să ne
ajungă să cutreierăm,zi şi noapte,pământul.Să mergem până la...
capătul pământului,ca să constatăm că pământul nu are nici un capăt!
Să mergem până în fundul lumii ca să constatăm că lumea nu are fund!
Peste tot,în toate colţurile pământului,la poli şi la ecuator,vom fi întâmpinaţi de una şi aceeaşi imagine:,şi anume,cea pe care o avem în locul
în care ne aflăm...Pământul ne oferă aceeaşi formă: o tipsie cu raza de 15
kilometri,acoperită cu o boltă însorită/înstelată de aceeaşi rază..
In toate punctele pământului ,absolut şi riguros ştiinţific, vom
avea una şi aceeaşi tipsie absolut plată.Dacă vrem să ne convingem
de absoluta platitudine a pământului să plantăm plăci de polistiren
expandat,de un metru x un metru, prevăzute cu un boloboc în centru..După ce veţi
planta primele zece plăci în faţa casei,perfect orizontale,următoarele zece în continuare şi tot aşa....Nu vă opriţi din a călări ţări şi continente,mări şi oceane,plantând plăcile de polistiren expandat perfect orizontal.Atenţie la boloboc!!
După ce vom acoperi întreg uscatul şi toate mările şi oceanele lumii
vom putea declara cu mâna pe inimă că pământul este absolut plat, ...
verificat metru cu metru!!!Nu există nici o curbură!Pământul nu
prezintă nici o curbură, el dovedindu-se în faţa simţurilor şi în
faţa minţii noastre,ca absolut plat !!
Numai că mergând pe acest pământ absolut plat,vom constata că ne-am întors de unde am plecat,astfel că suntem obligaţi să admitem că ne-am mişcat,în
acelaş timp,absolut simultan şi pe un pământ rotund,evident,rotund
ca rotundul în sine şi nu ca o sferă...Şi atunci se naşte fireasca
întrebare:care este forma pământului de vreme ce este,cum vedem,şi
plat şi rotund în acelaş timp???Mintea omenească nu poate concepe
o asemenea formă - coincidentia oppositorum - depăşind posibilităţile
noastre...Altfel spus ceea ce nu se poate la om, se poate la Dumnezeu
Să ne închipuim preţ de o clipă în Egiptul antic.Nimeni nu a auzit de nerozia cu sfera.Nimeni nu ştie cum arată pământul dincolo de orizont.Mintea care va reuşi să spargă limitările senzoriale şi să cuprindă pmântul în uluitoarea lui imensitate,se aseaseamănă cu Scarabeul,care cuprinde un glob de tină.Mintea care a biruit senzorialul se înscrie într-o altă ordine şi atinge un alt nivel de înţelegere a lumii,se înţelege,un nivel superior.Trecerea de la plat la sferic nu reclamă nici un efort,atât platul cât şi sfericul fiind foarte pe măsura minţii omeneşti.Mintea omului modern nici măcar nu înţelege despre ce efort poate fi vorba..
Să precizăm că nici cea mai strălucită minte de pe pământ nu este capabilă nici măcar să bănuie urieşeştile dimensiuni,dumnezeeştile măsuri ale pământului ,necum să le intuiască ori să îşi poată închipui adevărata formă a pământului.In schimb,sfera poate fi închipuită mental de ultimul dobitoc!!!De unde şi uriaşul succes al acestui”adevăr”!!!
Să conchidem că nu ne este dat să cunoaştem forma pământului!Ori
dacă nu ştim cum arată, nu putem şti nici starea pământului..
Se mişcă,ori .stă pe loc?De vreme ce nu ştim cum arată nu putem răspunde
la această întrebare.Să nu uităm că pământul,la orizont se uneşte
cu cerul,adică nu putem vorbi despre pământ fără să vorbim de cer
.Aşadar,forma pământului ne este absolut necunoscută,mintea omenească
neputând închipui nicicum un corp care să fie simultan şi plat şi rotund.
Pentru om,forma pământului rămâne un mister,o taină.Oricât de greu vă va
veni se impune,cel puţin atunci când gâdiţi asupra pământului,să renun
ţaţi la sfera de carton cu care v-aţi obişnuit din fragedă pruncie,pentru
simplul şi bunul motiv că este o reprezentare falsă,mincinoasă...
Natura Luminii.
Bolta cerească,cea care ne urmează,pas cu pas,dealungul întregii
vieţi,poartă pe ea bănuţul auriu al soarelui,nelipsit din boltă!!
A venit momentul să vă cerem să...săriţi peste umbra dvs.să vedeţi
dincolo de bolta dvs,.în bolta vecină!Vă cerem un efort supraomenesc.
Inchpuiţi-vă bolţile principalelor oraşe din România,purtătoare de
sori ca şi bolta dvs.Veţi realiza spectacolul a mai multor bolţi,
prevăzute toate cu un soare, ca cel ce străluceşte în bolta dvs.
Apoi încercaţi să realizaţi acelaş spectacol în marile capitale
şi oraşe ale Europei ,Asiei,Africii,Australiei şi Americilor.Pe partea
luminată a pământului veţi constata că se află milioane şi milioane
de sori,ca nişte "ochi ce ard în pene de păun"(Em.Bucuţa)Acesta
este dumnezeescul simbol al Păunului.Pe partea luminată a Păunului
ard miliarde şi miliarde de sori,în răsărit,apus,amiază şi în toate
ipostazele posibile,într-un spectacol veşnic,etern!!!Sunt convins că
acest spectacol, absolut imposibil altfel decât în pură intelecţie,
nu v-a traversat mintea niciodată.Despre acest spectacol vorbesc şi
VEDELE în Sloka"Sarva Dishanaam,Suryaha,Suryaha,Suryaha" adică
"există sori în toate direcţiiile".Şi mai apoi:"Când un soare
se scufundă sub linia orizontului,o mie de sori îi ia locul"Adică
spectacolul răsăritului şi apusului ,interzis ochiului de humă
şi sânge,este veşnic,etern în faţa ochiului minţii.Acest spectacol
s-a înfăţişat,cum vedem,dintotdeauna minţilor înţelepţilor lumii.A sări
peste acest spectacol extraordinar, înseamnă a eluda adevărul despre
lume,a ignora esenţialul.
Cum poate soarele să fie Unul şi în acelaş timp...miliarde??
Răspunsul nu poate fi decât unul singur:Omniprezent nu poate
fi un obiect,o stea de origine materială,ci numai cum zice marele
Ion Barbu:"(vezi)Duhul Sfânt făcut sensibil?"DUHUL SFÂNT acesta
este Soarele.Nu ştim ce este şi nu ne este dat să ştim vreodată.
Lumina nu este de natură materială.Dacă Lumna ar fi materială,ar fi
cărat-o cu oborocul în bordei ,prostul din povestea lui Creangă..Cei ce
susţin că Lumina este de origine materială sunt rugaţi să se alăture
celui din "Povestea prostiei"a lui Ion Creangă..
Natura soarelui este aceeaşi cu natura sufletului omenesc,de unde
şi recunoaşterea soarelui de către suflet.Când soarele ne intră
în ochi,orbim,adică ne aşezăm pe aceeaşi direcţie cu raza soarelui..
Vedem o beznă absolută, cea în care se ascunde Tatăl Ceresc,Pomul
Vieţii, Centrul Lumii etc.etc.Direcţia razelor de lumină este singura
direcţie din univers pe care o cunoaştem şi faţă de care ,cum vom vedea,
se mişcă pământul.Poziţia discului solar pe bolta însorită depinde de
latitudine şi de anotimp,a căror naştere o vom descrie mai la vale.
Ce vom zice în concluzie despre soare?Nu ştim care este natura lui,
nu are nimic material,iar lumina lui dirijează întrega viaţă pe
pământ
Afirmaţiile aşa zişilor oameni de ştiinţă moderni,conform cărora dicul solar ar fi o stea sunt pline de ridicol.Incercaţi să realizaţi,pe cer,poziţia unei stele care să fie văzută în acelaş timp din Moscova şi New-York,din Oslo şi Capetown.Ca să crezi că discul solar ce se ridică înaintea ta la 15 kilometri, în realitate s-ar afla la 150 de milioane de kilometri trebuie să fii ori prost de tot ori tâmpit cât încape.Naşterea acestor minciuni ,nu face decât să probeze uluitoarele dificultăţi pe care le întâmpăină mintea omenească în înţelegerea celor esenţiale.După câte ştim,un mexican a explicat formarea discului solar propunând o comparaţie cu jocul „Marocco”.Soarele ar fi la mijlocul beţelor,rotiţi fiind noi,asemănător, de pământ în mişcarea lui în faţa Pomului Luminii.În ce ne priveşte.nu ni s-a spus nimic de Sus,noi ţinându-ne aproape de cele ce ne spun indienii Lăsăm de o parte nenumăratele „Upanişade”în care Lumina Soarelui este numită”Mierea Zeilor”,şi vă propunem spre meditaţie un text ce se găseşte într-o formă identică în două Upanişade((„Brhad-aranyaka” şi „Isa”)şi care se recită în slujba de înmormântare a Hindusilor.Primul verset spune:”Faţa adevărului este acoperită cu un disc de aur..Dezvăluie-l,o Puşan,astfel ca,eu care iubesc adevărul să îl pot vedea.”Pentru restul rugăciuni vă trimitem la cele două Upanişade,rugându-vă să reţineţi că discul solar împiedică vedera adevărului absolut.Sigur este vorba despre o altă viziune decât steaua ştiincioşilor contemporani
Î n bolţile bisericilor ortodoxe,absolut în strictă conformitate cu realitatea,se află pictat "Cel vechi de zile",adică Tatăl ceresc,cel ce guvernează întregul Univers
şi pe care ni-l acoperă,evident,discul solar.
Mişcarea pământului.
Înainte să vorbim despre mişcarea pământului se impune să vă facem
cunoscută adevărata înţelegere a noţiunii de SOLSTIŢIU aşa cum ne-a fost
revelată nouă. In primul dicţionar al limbii latine,apărut la Paris,pe
la 1531,se dă o explicaţie greşită ,explicaţie care se poate citi şi
astăzi în toate enciclopediile şi dicţionarele,manualele astronomice etc.Conform
ştiinţei contemporane,se zice solstiţiu deoarece soarele s-ar opri pe cer.
Se pleacă de la sol/soli(soare)şi stare ( a se opri)şi se ajunge la solstiţiu adică
soarele stă,se opreşte..Deşi dacă avem răbdare până înserează băgăm seama că
nu stă , nu se opreşte!Dar ce te faci la iarnă, unde avem de a face cu un soare care
merge cu viteză de simplon,dar tot solstiţiu se zice că avem!
Iată adevărul,pentru noi revelat ::plecăm de la Solum/soli (pământ) şi stare(a sta,a se opri) şi înseamnă pământul se opreşte,aşa cum se opreşte şi la solstiţiul
de iarnă!!Aşadar nu soarele,cum de secole se tot spune,ci pământul
se opreşte.Din ce se opreşte?Pământul se opreşte din uluitor de
complexa lui mişcare.Incercăm să v-o aducem la cunoştinţă deşi
suntem conştienţi că nu vă putem creea condiţiile creeate nouă
de cei de Sus,atunci când am înţeles adevărata mişcare a pământului.
Când Copernic a afrmat că pământul se mişcă nici măcar n-a bănuit
cât de uluitor de complexă este această mişcare!!!
Să recapitulăm:avem în Centrul Lumii,Arborele Vieţii,Pomul de Lumină
,"aprinsul Koh-I-Nor" - ,Muntele de Lumină"etc.etc.ale cărui
crengi ne dau direcţia razelor în Univers.Faţă de acest Pom de
Lumină ,faţă de direcţia razelor lui de Lumină,îşi execută Pământul dansul său .
Vom porni de la solstiţiul de jos,de la"buturuga"pomului(Crăciun
/Kărciune =buturugă)singura zi de peste an în care
s-ar putea vorbi de o mişcare de rotaţie a pământului.,pe distanţa de 24 de ore.
Pornim din acest punct de solstiţiu,aflat în barba Boului.(simbolul Boului),la buturuga Pomului Vieţii.Suntem în punctul cel mai de jos al Pomului de Lumină,la buturuga lui.Si noi şi Francezii,în noaptea de solstiţiu punem pe vatră o buturugă.Francezii mănâncă şi o prăjitură numită”Buturuga Crăciunului”(La buche de Noel)La solstiţiul de jos avem de a face cu ziua cea mai ascurtă...
Apoi pământul execută o mişcare în sus şi în stânga în contra direcţiei razelor de lumină,care mişcări combinate cu cea de răsucire a pământului,dau naştere unei mişcări spiralate a pămâtului,a părţii de sus a acestuia.Această mişcare spiralată,pe măsură ce pământul se apleacă împotriva razelor de lumină are ca efect creşterea zilei pe partea de sus a pământului.Pământul efectuează această mişcare,cu partea sa de sus,partea de jos mişcându-se exact invers,evident,cu consecinţe similare...Plecând din punctul solstiţiului de iarnă.vom urmări profilul fălcii stângi a Capului de Bou,
până în vârful cornului din stânga.Cum mişcarea pământului se desfăşoară în pură absoluţie, cum vedeţi,apelăm la serviciile simbolului Bou sau Taur pentru descrierea ei.Aşadar pământul,înfigându-se în raze ,cu partea lui de sus,,urcă,ziua crescând pe partea de sus ,corespunzător.Mergem astfel până în vârful cornului stâng.Ajunşi acolo,o pornim în jos,paradoxal,într-o mişcare inversă,în realitate absolut aceeaşi mişcare ,adică tot spre inima Pomului de Lumină şi împotriva razelor acestuia..Coborâm,ziua continuând să se măreească,ca apoi pornind către punctul dintre cele două coarne,să suim către izvorul luminii,apropiindu-ne de punctul cel mai înalt,adică cel mai apropiat de Sursa de Lumină!!!In limba rusă,acest punct,solstiţiul de vară, este denumit chiar aşa,”cel mai înalt”.!!!!!Toate cele de mai sus sunt valabile pentru cei aflaţi pe partea de sus a pământului.In acest punct Soarele se află la ZENIT,adică la SEMT(în arabă”drumul cel mai scurt”),adică pe cel mai scurt drum către Pământ . Pământul se află la Nadir (în arabă : nathir adică”faţă în faţă”).Evident,faţă în faţă cu Zenitul, cu cel mai înalt punct în care se află Soarele..De aci extraordinara importanţă ce se dă acestui punct.Acum Soarele se află la Zenit,la Zenitul absolut,la singurul Zenit posibil. De ce? Pentru că acum ne aflăm în cel mai înalt punct al Cerului de Lumină.In ţările nordice,apoi la Stoenhenge, ziua solstiţiului de vară,ziua zenituluio este marcată de festivităţi extraordinare,ceea ce este mai mult decât firesc..
Iată-ne,aşadar,ajunşi cu partea de sus a pământului în punctul cel mai înalt al cerului,pe care îl vom numi :solstiţiul de vară.Pentru partea de jos a pământului,aceasta a ajuns în punctul în care se află cel mai departe de sursa de lumină.In timp ce pentru partea de sus,acum începe „fuga” din raze,pentru partea de jos,începe „intrarea”în raze,adică primăvara,vara etcPornim pe cornul din dreapta,până la vârf,apoi coborâm pe falca dreaptă a Boului până în centrul bărbiei.Acum partea de sus este cel mai departe de Lumină,iar partea de jos,exact pe dos,este cel mai aproape de Lumină,este la vară.Verile pentru cei de sus sunt lungi şi domoale,iar pentru cei de jos sunt,scurte şi violente.Iernile ,invers sunt domoale pentru cei de sus şi scurte şi violente pentru cei de sus..Acesta este dansul pământului care produce sezoanele....Reţineţi că pământul ,în continuare,descrie un Cap de Bou
Acest simbol este de găsit în toate perioadele istorice,la toate popoarele în toate timpurile...Minciuna copernicană a eclipsat în mod necinstit acest simbol pe distanţă de cca.două sute de ani,într-o Europă sufocată de Francmasonerie.. şi mai ales de minciunile acesteia.....
Acesta este Adevărul Absolut.In timp ce pe partea de sus avem sezoanele primăvară,vară,toamnă ,iarnă,pe partea de jos avem toamna,iarna,primăvara,vara.Aceasta este singura explicatie a sezoanelor ,a rotirii acestora.
Reţinem că avem două şi numai două puncte de solstiţiu şi două şi numai două echinocţii,aflate pe fălcile Boului. De aemenea avem un singur Zenit şi un singur Nadir.Pe cercul copernican sunt o infinitate de solstiţii şi echinocţii.....După cum vedeţi,Bunul Dumnezeu,care n-a studiat „ELEMENTELE”lui EUCLID nici aşa numitele „Elemente de Geometrie „ , ci producee ALTFEL sezoanele,îşi construeşte Anul ALTFEL decât pe un cerc.Un capitol din „Prasna Upanişad ”are drept titlu”Anul este identificat cu Domnul creeaţiei”Comparaţi cele pe care ne-am străduit să vă facem să le înţelegeţi cu mişcarea unei sfere pe o băcălie de ciur ...şi veţi realiza deosebirea între ce afirmăm noi şi minciunile francmasoneriei.
Simbolul Boului îl întâlnim în întreaga lume!!! In toate timpurile,la toate popoarele,în toate Religiile, în toate Civilizaţiile.De la Machu-Pichu şi Stoenhenge la Sarmisegetuza şi Boul Apis,întâlnim una şi aceeaşi Ştiinţă Divină despre Lume şi Lumină.Extraordinara importanţă a solstiţiului de vară, când Soarele se află în Zenitul absolut ,încă sărbătorit cu mult fast la popoarele nordice,s-a bucurat până mai ieri,şi la noi,de aceeaşi cinstire în sărbătoarea Drăgaicăi şi a Sânzienelor.
Un material exhaustiv referitor la simbolul Boului/Taurului etc.,ce se întinde pe 32 de pagini de”Almanah Luceafărul””(estival 1985), a publicat Mihai Ardeleanu..Acest simbol a fost cunoscut şi la noi de către cei ce au ridicat icoana aşa numitei „Steme a Moldovei”în pereţii Mânăstirii Putna,pe la 1530.A fost cunoscut şi de către Biserrica Catolică.In mormântul regelui Chilperic I mort la anul 481 a fost găsit un”Bucrâne”(Craniu de Taur) de aur,evident cu valori de simbol.Tot în vestul Europei s-a găsit,pictat pe hârtie cu filigran , în secolul V , „Taurus Christus”,adică un taur cu semnul crucii între coarne...Conchidem că această ştiinţă divină,a existat dintotdeauna,dar că generaţiile ce se succed pe lume,au avut sau n-au avut cunoştiinţă de această ştiinţă.Menţionăm şi subliniem că la noi,Buhaiul din Pluguşor reprezintă o extraordinar de rafinată formă a unuia şi aceluiaş simbol,prezenţa lui în sărbătorile de început de An scutindu-ne de alte comentarii..V-am prezentatat cel mai profund şi cel mai extraordinar simbol din istoria gândirii omeneşti.
Concludem că pământul n-a fost şi nu este sferic,că nu s-a mişcat niciodată pe nici un cerc,şi că adevărul despre toate cele de mai sus este cel pe care vi l-am prezentat noi.
Să recapitulăm: nu cunoaştem adevărata formă a pământului.Este o taină.Nu ştim ce este Lumina.In privinţa mişcării pământului,noi mărturisim că am primit cele de mai sus în chip revelat,încă din 1968.
V-am prezentat Adevărul Absolut,în poate nu cea mai fericită formă,dar atât ne-a dus capul.Rămâne să judecaţi şi Dvs.singuri şi să conchideţi.
P.S.
Intr-un post-scriptum ne vom ocupa,de minciuna copernicană şi de întristătoare atitudine a Sfintei Biserici Catolice faţă cu bazaconiile lui Galileo Galilei.
Incă nu s-a născut,pe pământ,om care să cunoască ,fără ajutor de Sus,
cum se luminează pământul de ziuă şi cum se înveleşte cu stele
Rândurile de mai sus, au rostul de a vă atrage atenţia asupra
imposibilităţii în care se află mintea omenească în efortul ei de a
cunoaşte cele esenţiale.Nu ne este dat,prin zidire,să cunoaştem
forma pământului,natura luminii şi mişcarea pământului în lumină,altfel
decât în chip revelat.
Forma pământului.
La omul modern nu ştii ce să admiri mai întâi : crasa ignoranţă ori uluitoarea superficialitate!!!!
La ceasul când ne rostim ,de la opincă până la Vlădică ,şi de la faşă la barbă albă,omul modern,la întrebarea despre forma pământului,are un singur răspuns : „Sferic!!! „ Răspunsul este urmat de un gest făcut cu mâna,croind aerul în jurul unei presupuse sfere, iar cel chestionat adaugă scurt cu toată cinvingerea:”Este uşor turtit la poli!”.Asta e!Asta este forma pământului! Nici un rabat!Nici un echivoc!!E sferic şi gata! Din păcate un răspuns asemănător veţi găsi şi în manualele de astronomie.Autorii,în general oameni semianalfabeţi, de acelaş calibru intelectual cu aşa numiţii”cosmologi”,prin intermediul enciclopediilor,tratatelor etc.etc.de astronimie vă vor aduce la cunoştinţă unul şi acelaş adevăr:pământul este sfericAtenţie : afirmaţia nu este susţinută de nici un argument!!Singurii care au argumentat cum că pământul ar fi sferic,şi,mai ales,că omul poate vedea cu ochiul liber curbura pământului,sunt Ptolomeu şi...Copernic,despărţiţi de aproape o mie cincisute de ani.Ei sunt singurii care argumentează afirmaţia.Cum?Amândoi istorisesc una şi aceeaşi poveste a navei care părăseşte portul şi pierzându-se la orizont se îngroapă,mai întâi jumătate din cocă,apoi toată coca ,apoi catargul pe jumătate,apoi catargul tot şi,în final,steagul alb din vârful catargului...Această minciună străbate secolele şi încă face victime.In veacul al XIX-lea „marele” astronom Herschel a desenat un arc de cerc reprezentând,în gândirea lui ,pământul.Pe partea de sus a arcului de cerc a figurat un om în picioare pe ţărm ,şi un altul suit pe un foişor înalt.Cei doi privesc curbura pământului pe care se văd cinci corăbii.Cel de pe mal vede prima barcă, a doua şi catargele celei de a treia doar, pe când cel de pe foişor vede şi a doua barcă şi a treia şi a patra şi a cincia corabie!!.Cu mijloace de geometrie elementară aflăm centrul cercului şi refacem scara desenului.Cutremuraţi-vă!Bărcile au 440 km lungime,obsevatorii au 880 de km.,cel din foisor are cu foisor cca. 2200 km. şi vede la 6300 km.Dacă veţi considera barca de 50 de metri atunci raza pământului este de 700 de metri!Nu vă faceţi griji : :indiferent de valorile ce veţi avea în vedere nu se poate susţine sfericitatea pământului!!!.Este o minciună sfruntată.Vă recomandăm să urmăriţi plecarea din port a transatlanticului „Queen Mary II” lung de 700 de metri şi înalt de 70 de metri şi veţi remarca cum se face din ce în ce mai mic până devine un punct negru care se şterge pe linia orizontului.Povestea cu stegul alb din vârful catargului care fâlfâie deasupra apei înainte de definitiva scufundare o puteţi spune unor copii fără minte...Se cuvine să subliniem că noi ştim care este adevărata formă a pământului deoarece asemeni Scarabeului,mintea noastră a cuprins pământul asemeni braţelor Scarabeului. Folosim acest prilej pentru a vă atrage atenţia asupra faptului că TOATE reprezentările grafice,ilustrând eclipsele etc. sunt nişte făcături grosolane,falsificând adevărul,nerespectând nici o scară de reprezentare!!!Liota savanţilor care susţin sfericitatea pământului dovedeşte cât de greu îi este minţii să abordeze cele esenţiale şi nimic mai mult.!!! Numai că oricât de straniu vi s-ar părea ,pământul nu a fost niciodată sferic ori asemănător unei sfere,,nu este sferic ori asemănător unei sfere,şi nu va fi sferic ori asemănător unei sfere în veacul veacurilor!!!Sfera albastră de carton, pe care o vedeţi,mai ales,pe ecranele televizoarelor dvs.,este
PROIECTIA uscatului şi apelor pe corpul geometric sferă.Această proiecţie poate fi
realizată şi pe un cub ori pe un cilindru,ori con, ori piramidă etc ori pe oricare alt corp geometric,.ceea ce nu înseamnă că între forma pământului ,adevărata lui formă,şi corpurile geometrice enumerate,mai sus, se poate stabili vreo legătură!Aidoma, între sferă şi forma pământului nu se pot stabili nici un fel de relaţii, adevărata formă a pământului fiind cu totul şi cu totul alta decât
sfera geometrică .
Pentru imensa majoritate a oamenilor informaţia conform căreia pământul ar fi sferic, este superfluă,moartă.Omul obişnuit,precum şi marii savanţi,filozofi etc.,în toate raţionamentele lor şi în toate judecăţile,gândesc pământul ca fiind plat.Incercarea de a depăşi senzorialul,de a vedea dincolo de limitele discului în centrul căruia ne aflăm sfârşesc printr-un fiasco.Omul simte,nu fără să se enerveze,că nu poate ieşi din cuşca senzorialului în care se află prin zidire.Cei care se simt stingheriţi de acuzaţia că nu ştiu ce formă are pământul le propunem companie aleasă:toată floarea fizicienilor şi filozofilor din ultimele sute de ani!!Pentru omul normal pământul din tălpi este fără doar şi poate,numai şi numai plat.Pe acest pământ plat omul normal întâlneşte mii şi milioane de sfere. Corpul geometric sferă este rod al abstractiei mintii omenesti, pe când pământul aparţine zidirii cereşti ,adică este o taină,ca toate cele ce aparţin creeaţiei dumnezeeşti..Nu ne este îngăduit să facem nicio comparaţie între cele ale puterii dumnezeeşti şi cele ale minţii omeneşti!!!.
Fotografiile cu care sunt pline site-urile pe Internet,şi care ne
înfăţişează un pământ ...sferic,văzut din spaţiu,sunt rod al unor aparate
dotate cu obiective care prezintă toate virtuţile dar şi toate
servituţiile ochiului omenesc.Ca atare li se poate aplica acea
faimoasă "cuadratură a cercului," Propoziţia a IX-a"a” Opticii şi
Catropticii” lui Theon/Euclid,conform căreia,de la o anumită distanţă
încolo "rectangulul se vede rotund",altfel spus, indiferent de forma
pe care o are,pământul,văzut de la o anumită distanţă, se vede...rotund,ergo fotografiile cu pricina sunt false,mincinoase!!şi nu trebuie luate în consideraţie...
Fiţi siguri că îmi închipui cât de scandalizatoare vi se par cele
de mai sus,dar superficialitatea omenească nu cunoaşte limite...In
plus,aşa cum am afirmat,prin zidire,forma pământului,cum vom vedea,
este ascunsă minţii omeneşti şi de taină..De aci înainte ori de
câte ori veţi vedea o sferă,"globul pământesc",veţi şti că nu este
vorba decât de proiecţia uscatului şi apelor (cerul nici măcar nu este
sugerat!),pe o sferă,şi nicidecum de adevărata formă a pământului!!!
.
Să încercăm să măsurăm pământul,ca piticul Vamanu,cu "umbletul".
Să pornim din orice direcţie spre orice direcţie...Să zicem că
Bunul Dumnezeu ne pune la dispoziţie câteva zeci de vieţi să ne
ajungă să cutreierăm,zi şi noapte,pământul.Să mergem până la...
capătul pământului,ca să constatăm că pământul nu are nici un capăt!
Să mergem până în fundul lumii ca să constatăm că lumea nu are fund!
Peste tot,în toate colţurile pământului,la poli şi la ecuator,vom fi întâmpinaţi de una şi aceeaşi imagine:,şi anume,cea pe care o avem în locul
în care ne aflăm...Pământul ne oferă aceeaşi formă: o tipsie cu raza de 15
kilometri,acoperită cu o boltă însorită/înstelată de aceeaşi rază..
In toate punctele pământului ,absolut şi riguros ştiinţific, vom
avea una şi aceeaşi tipsie absolut plată.Dacă vrem să ne convingem
de absoluta platitudine a pământului să plantăm plăci de polistiren
expandat,de un metru x un metru, prevăzute cu un boloboc în centru..După ce veţi
planta primele zece plăci în faţa casei,perfect orizontale,următoarele zece în continuare şi tot aşa....Nu vă opriţi din a călări ţări şi continente,mări şi oceane,plantând plăcile de polistiren expandat perfect orizontal.Atenţie la boloboc!!
După ce vom acoperi întreg uscatul şi toate mările şi oceanele lumii
vom putea declara cu mâna pe inimă că pământul este absolut plat, ...
verificat metru cu metru!!!Nu există nici o curbură!Pământul nu
prezintă nici o curbură, el dovedindu-se în faţa simţurilor şi în
faţa minţii noastre,ca absolut plat !!
Numai că mergând pe acest pământ absolut plat,vom constata că ne-am întors de unde am plecat,astfel că suntem obligaţi să admitem că ne-am mişcat,în
acelaş timp,absolut simultan şi pe un pământ rotund,evident,rotund
ca rotundul în sine şi nu ca o sferă...Şi atunci se naşte fireasca
întrebare:care este forma pământului de vreme ce este,cum vedem,şi
plat şi rotund în acelaş timp???Mintea omenească nu poate concepe
o asemenea formă - coincidentia oppositorum - depăşind posibilităţile
noastre...Altfel spus ceea ce nu se poate la om, se poate la Dumnezeu
Să ne închipuim preţ de o clipă în Egiptul antic.Nimeni nu a auzit de nerozia cu sfera.Nimeni nu ştie cum arată pământul dincolo de orizont.Mintea care va reuşi să spargă limitările senzoriale şi să cuprindă pmântul în uluitoarea lui imensitate,se aseaseamănă cu Scarabeul,care cuprinde un glob de tină.Mintea care a biruit senzorialul se înscrie într-o altă ordine şi atinge un alt nivel de înţelegere a lumii,se înţelege,un nivel superior.Trecerea de la plat la sferic nu reclamă nici un efort,atât platul cât şi sfericul fiind foarte pe măsura minţii omeneşti.Mintea omului modern nici măcar nu înţelege despre ce efort poate fi vorba..
Să precizăm că nici cea mai strălucită minte de pe pământ nu este capabilă nici măcar să bănuie urieşeştile dimensiuni,dumnezeeştile măsuri ale pământului ,necum să le intuiască ori să îşi poată închipui adevărata formă a pământului.In schimb,sfera poate fi închipuită mental de ultimul dobitoc!!!De unde şi uriaşul succes al acestui”adevăr”!!!
Să conchidem că nu ne este dat să cunoaştem forma pământului!Ori
dacă nu ştim cum arată, nu putem şti nici starea pământului..
Se mişcă,ori .stă pe loc?De vreme ce nu ştim cum arată nu putem răspunde
la această întrebare.Să nu uităm că pământul,la orizont se uneşte
cu cerul,adică nu putem vorbi despre pământ fără să vorbim de cer
.Aşadar,forma pământului ne este absolut necunoscută,mintea omenească
neputând închipui nicicum un corp care să fie simultan şi plat şi rotund.
Pentru om,forma pământului rămâne un mister,o taină.Oricât de greu vă va
veni se impune,cel puţin atunci când gâdiţi asupra pământului,să renun
ţaţi la sfera de carton cu care v-aţi obişnuit din fragedă pruncie,pentru
simplul şi bunul motiv că este o reprezentare falsă,mincinoasă...
Natura Luminii.
Bolta cerească,cea care ne urmează,pas cu pas,dealungul întregii
vieţi,poartă pe ea bănuţul auriu al soarelui,nelipsit din boltă!!
A venit momentul să vă cerem să...săriţi peste umbra dvs.să vedeţi
dincolo de bolta dvs,.în bolta vecină!Vă cerem un efort supraomenesc.
Inchpuiţi-vă bolţile principalelor oraşe din România,purtătoare de
sori ca şi bolta dvs.Veţi realiza spectacolul a mai multor bolţi,
prevăzute toate cu un soare, ca cel ce străluceşte în bolta dvs.
Apoi încercaţi să realizaţi acelaş spectacol în marile capitale
şi oraşe ale Europei ,Asiei,Africii,Australiei şi Americilor.Pe partea
luminată a pământului veţi constata că se află milioane şi milioane
de sori,ca nişte "ochi ce ard în pene de păun"(Em.Bucuţa)Acesta
este dumnezeescul simbol al Păunului.Pe partea luminată a Păunului
ard miliarde şi miliarde de sori,în răsărit,apus,amiază şi în toate
ipostazele posibile,într-un spectacol veşnic,etern!!!Sunt convins că
acest spectacol, absolut imposibil altfel decât în pură intelecţie,
nu v-a traversat mintea niciodată.Despre acest spectacol vorbesc şi
VEDELE în Sloka"Sarva Dishanaam,Suryaha,Suryaha,Suryaha" adică
"există sori în toate direcţiiile".Şi mai apoi:"Când un soare
se scufundă sub linia orizontului,o mie de sori îi ia locul"Adică
spectacolul răsăritului şi apusului ,interzis ochiului de humă
şi sânge,este veşnic,etern în faţa ochiului minţii.Acest spectacol
s-a înfăţişat,cum vedem,dintotdeauna minţilor înţelepţilor lumii.A sări
peste acest spectacol extraordinar, înseamnă a eluda adevărul despre
lume,a ignora esenţialul.
Cum poate soarele să fie Unul şi în acelaş timp...miliarde??
Răspunsul nu poate fi decât unul singur:Omniprezent nu poate
fi un obiect,o stea de origine materială,ci numai cum zice marele
Ion Barbu:"(vezi)Duhul Sfânt făcut sensibil?"DUHUL SFÂNT acesta
este Soarele.Nu ştim ce este şi nu ne este dat să ştim vreodată.
Lumina nu este de natură materială.Dacă Lumna ar fi materială,ar fi
cărat-o cu oborocul în bordei ,prostul din povestea lui Creangă..Cei ce
susţin că Lumina este de origine materială sunt rugaţi să se alăture
celui din "Povestea prostiei"a lui Ion Creangă..
Natura soarelui este aceeaşi cu natura sufletului omenesc,de unde
şi recunoaşterea soarelui de către suflet.Când soarele ne intră
în ochi,orbim,adică ne aşezăm pe aceeaşi direcţie cu raza soarelui..
Vedem o beznă absolută, cea în care se ascunde Tatăl Ceresc,Pomul
Vieţii, Centrul Lumii etc.etc.Direcţia razelor de lumină este singura
direcţie din univers pe care o cunoaştem şi faţă de care ,cum vom vedea,
se mişcă pământul.Poziţia discului solar pe bolta însorită depinde de
latitudine şi de anotimp,a căror naştere o vom descrie mai la vale.
Ce vom zice în concluzie despre soare?Nu ştim care este natura lui,
nu are nimic material,iar lumina lui dirijează întrega viaţă pe
pământ
Afirmaţiile aşa zişilor oameni de ştiinţă moderni,conform cărora dicul solar ar fi o stea sunt pline de ridicol.Incercaţi să realizaţi,pe cer,poziţia unei stele care să fie văzută în acelaş timp din Moscova şi New-York,din Oslo şi Capetown.Ca să crezi că discul solar ce se ridică înaintea ta la 15 kilometri, în realitate s-ar afla la 150 de milioane de kilometri trebuie să fii ori prost de tot ori tâmpit cât încape.Naşterea acestor minciuni ,nu face decât să probeze uluitoarele dificultăţi pe care le întâmpăină mintea omenească în înţelegerea celor esenţiale.După câte ştim,un mexican a explicat formarea discului solar propunând o comparaţie cu jocul „Marocco”.Soarele ar fi la mijlocul beţelor,rotiţi fiind noi,asemănător, de pământ în mişcarea lui în faţa Pomului Luminii.În ce ne priveşte.nu ni s-a spus nimic de Sus,noi ţinându-ne aproape de cele ce ne spun indienii Lăsăm de o parte nenumăratele „Upanişade”în care Lumina Soarelui este numită”Mierea Zeilor”,şi vă propunem spre meditaţie un text ce se găseşte într-o formă identică în două Upanişade((„Brhad-aranyaka” şi „Isa”)şi care se recită în slujba de înmormântare a Hindusilor.Primul verset spune:”Faţa adevărului este acoperită cu un disc de aur..Dezvăluie-l,o Puşan,astfel ca,eu care iubesc adevărul să îl pot vedea.”Pentru restul rugăciuni vă trimitem la cele două Upanişade,rugându-vă să reţineţi că discul solar împiedică vedera adevărului absolut.Sigur este vorba despre o altă viziune decât steaua ştiincioşilor contemporani
Î n bolţile bisericilor ortodoxe,absolut în strictă conformitate cu realitatea,se află pictat "Cel vechi de zile",adică Tatăl ceresc,cel ce guvernează întregul Univers
şi pe care ni-l acoperă,evident,discul solar.
Mişcarea pământului.
Înainte să vorbim despre mişcarea pământului se impune să vă facem
cunoscută adevărata înţelegere a noţiunii de SOLSTIŢIU aşa cum ne-a fost
revelată nouă. In primul dicţionar al limbii latine,apărut la Paris,pe
la 1531,se dă o explicaţie greşită ,explicaţie care se poate citi şi
astăzi în toate enciclopediile şi dicţionarele,manualele astronomice etc.Conform
ştiinţei contemporane,se zice solstiţiu deoarece soarele s-ar opri pe cer.
Se pleacă de la sol/soli(soare)şi stare ( a se opri)şi se ajunge la solstiţiu adică
soarele stă,se opreşte..Deşi dacă avem răbdare până înserează băgăm seama că
nu stă , nu se opreşte!Dar ce te faci la iarnă, unde avem de a face cu un soare care
merge cu viteză de simplon,dar tot solstiţiu se zice că avem!
Iată adevărul,pentru noi revelat ::plecăm de la Solum/soli (pământ) şi stare(a sta,a se opri) şi înseamnă pământul se opreşte,aşa cum se opreşte şi la solstiţiul
de iarnă!!Aşadar nu soarele,cum de secole se tot spune,ci pământul
se opreşte.Din ce se opreşte?Pământul se opreşte din uluitor de
complexa lui mişcare.Incercăm să v-o aducem la cunoştinţă deşi
suntem conştienţi că nu vă putem creea condiţiile creeate nouă
de cei de Sus,atunci când am înţeles adevărata mişcare a pământului.
Când Copernic a afrmat că pământul se mişcă nici măcar n-a bănuit
cât de uluitor de complexă este această mişcare!!!
Să recapitulăm:avem în Centrul Lumii,Arborele Vieţii,Pomul de Lumină
,"aprinsul Koh-I-Nor" - ,Muntele de Lumină"etc.etc.ale cărui
crengi ne dau direcţia razelor în Univers.Faţă de acest Pom de
Lumină ,faţă de direcţia razelor lui de Lumină,îşi execută Pământul dansul său .
Vom porni de la solstiţiul de jos,de la"buturuga"pomului(Crăciun
/Kărciune =buturugă)singura zi de peste an în care
s-ar putea vorbi de o mişcare de rotaţie a pământului.,pe distanţa de 24 de ore.
Pornim din acest punct de solstiţiu,aflat în barba Boului.(simbolul Boului),la buturuga Pomului Vieţii.Suntem în punctul cel mai de jos al Pomului de Lumină,la buturuga lui.Si noi şi Francezii,în noaptea de solstiţiu punem pe vatră o buturugă.Francezii mănâncă şi o prăjitură numită”Buturuga Crăciunului”(La buche de Noel)La solstiţiul de jos avem de a face cu ziua cea mai ascurtă...
Apoi pământul execută o mişcare în sus şi în stânga în contra direcţiei razelor de lumină,care mişcări combinate cu cea de răsucire a pământului,dau naştere unei mişcări spiralate a pămâtului,a părţii de sus a acestuia.Această mişcare spiralată,pe măsură ce pământul se apleacă împotriva razelor de lumină are ca efect creşterea zilei pe partea de sus a pământului.Pământul efectuează această mişcare,cu partea sa de sus,partea de jos mişcându-se exact invers,evident,cu consecinţe similare...Plecând din punctul solstiţiului de iarnă.vom urmări profilul fălcii stângi a Capului de Bou,
până în vârful cornului din stânga.Cum mişcarea pământului se desfăşoară în pură absoluţie, cum vedeţi,apelăm la serviciile simbolului Bou sau Taur pentru descrierea ei.Aşadar pământul,înfigându-se în raze ,cu partea lui de sus,,urcă,ziua crescând pe partea de sus ,corespunzător.Mergem astfel până în vârful cornului stâng.Ajunşi acolo,o pornim în jos,paradoxal,într-o mişcare inversă,în realitate absolut aceeaşi mişcare ,adică tot spre inima Pomului de Lumină şi împotriva razelor acestuia..Coborâm,ziua continuând să se măreească,ca apoi pornind către punctul dintre cele două coarne,să suim către izvorul luminii,apropiindu-ne de punctul cel mai înalt,adică cel mai apropiat de Sursa de Lumină!!!In limba rusă,acest punct,solstiţiul de vară, este denumit chiar aşa,”cel mai înalt”.!!!!!Toate cele de mai sus sunt valabile pentru cei aflaţi pe partea de sus a pământului.In acest punct Soarele se află la ZENIT,adică la SEMT(în arabă”drumul cel mai scurt”),adică pe cel mai scurt drum către Pământ . Pământul se află la Nadir (în arabă : nathir adică”faţă în faţă”).Evident,faţă în faţă cu Zenitul, cu cel mai înalt punct în care se află Soarele..De aci extraordinara importanţă ce se dă acestui punct.Acum Soarele se află la Zenit,la Zenitul absolut,la singurul Zenit posibil. De ce? Pentru că acum ne aflăm în cel mai înalt punct al Cerului de Lumină.In ţările nordice,apoi la Stoenhenge, ziua solstiţiului de vară,ziua zenituluio este marcată de festivităţi extraordinare,ceea ce este mai mult decât firesc..
Iată-ne,aşadar,ajunşi cu partea de sus a pământului în punctul cel mai înalt al cerului,pe care îl vom numi :solstiţiul de vară.Pentru partea de jos a pământului,aceasta a ajuns în punctul în care se află cel mai departe de sursa de lumină.In timp ce pentru partea de sus,acum începe „fuga” din raze,pentru partea de jos,începe „intrarea”în raze,adică primăvara,vara etcPornim pe cornul din dreapta,până la vârf,apoi coborâm pe falca dreaptă a Boului până în centrul bărbiei.Acum partea de sus este cel mai departe de Lumină,iar partea de jos,exact pe dos,este cel mai aproape de Lumină,este la vară.Verile pentru cei de sus sunt lungi şi domoale,iar pentru cei de jos sunt,scurte şi violente.Iernile ,invers sunt domoale pentru cei de sus şi scurte şi violente pentru cei de sus..Acesta este dansul pământului care produce sezoanele....Reţineţi că pământul ,în continuare,descrie un Cap de Bou
Acest simbol este de găsit în toate perioadele istorice,la toate popoarele în toate timpurile...Minciuna copernicană a eclipsat în mod necinstit acest simbol pe distanţă de cca.două sute de ani,într-o Europă sufocată de Francmasonerie.. şi mai ales de minciunile acesteia.....
Acesta este Adevărul Absolut.In timp ce pe partea de sus avem sezoanele primăvară,vară,toamnă ,iarnă,pe partea de jos avem toamna,iarna,primăvara,vara.Aceasta este singura explicatie a sezoanelor ,a rotirii acestora.
Reţinem că avem două şi numai două puncte de solstiţiu şi două şi numai două echinocţii,aflate pe fălcile Boului. De aemenea avem un singur Zenit şi un singur Nadir.Pe cercul copernican sunt o infinitate de solstiţii şi echinocţii.....După cum vedeţi,Bunul Dumnezeu,care n-a studiat „ELEMENTELE”lui EUCLID nici aşa numitele „Elemente de Geometrie „ , ci producee ALTFEL sezoanele,îşi construeşte Anul ALTFEL decât pe un cerc.Un capitol din „Prasna Upanişad ”are drept titlu”Anul este identificat cu Domnul creeaţiei”Comparaţi cele pe care ne-am străduit să vă facem să le înţelegeţi cu mişcarea unei sfere pe o băcălie de ciur ...şi veţi realiza deosebirea între ce afirmăm noi şi minciunile francmasoneriei.
Simbolul Boului îl întâlnim în întreaga lume!!! In toate timpurile,la toate popoarele,în toate Religiile, în toate Civilizaţiile.De la Machu-Pichu şi Stoenhenge la Sarmisegetuza şi Boul Apis,întâlnim una şi aceeaşi Ştiinţă Divină despre Lume şi Lumină.Extraordinara importanţă a solstiţiului de vară, când Soarele se află în Zenitul absolut ,încă sărbătorit cu mult fast la popoarele nordice,s-a bucurat până mai ieri,şi la noi,de aceeaşi cinstire în sărbătoarea Drăgaicăi şi a Sânzienelor.
Un material exhaustiv referitor la simbolul Boului/Taurului etc.,ce se întinde pe 32 de pagini de”Almanah Luceafărul””(estival 1985), a publicat Mihai Ardeleanu..Acest simbol a fost cunoscut şi la noi de către cei ce au ridicat icoana aşa numitei „Steme a Moldovei”în pereţii Mânăstirii Putna,pe la 1530.A fost cunoscut şi de către Biserrica Catolică.In mormântul regelui Chilperic I mort la anul 481 a fost găsit un”Bucrâne”(Craniu de Taur) de aur,evident cu valori de simbol.Tot în vestul Europei s-a găsit,pictat pe hârtie cu filigran , în secolul V , „Taurus Christus”,adică un taur cu semnul crucii între coarne...Conchidem că această ştiinţă divină,a existat dintotdeauna,dar că generaţiile ce se succed pe lume,au avut sau n-au avut cunoştiinţă de această ştiinţă.Menţionăm şi subliniem că la noi,Buhaiul din Pluguşor reprezintă o extraordinar de rafinată formă a unuia şi aceluiaş simbol,prezenţa lui în sărbătorile de început de An scutindu-ne de alte comentarii..V-am prezentatat cel mai profund şi cel mai extraordinar simbol din istoria gândirii omeneşti.
Concludem că pământul n-a fost şi nu este sferic,că nu s-a mişcat niciodată pe nici un cerc,şi că adevărul despre toate cele de mai sus este cel pe care vi l-am prezentat noi.
Să recapitulăm: nu cunoaştem adevărata formă a pământului.Este o taină.Nu ştim ce este Lumina.In privinţa mişcării pământului,noi mărturisim că am primit cele de mai sus în chip revelat,încă din 1968.
V-am prezentat Adevărul Absolut,în poate nu cea mai fericită formă,dar atât ne-a dus capul.Rămâne să judecaţi şi Dvs.singuri şi să conchideţi.
P.S.
Intr-un post-scriptum ne vom ocupa,de minciuna copernicană şi de întristătoare atitudine a Sfintei Biserici Catolice faţă cu bazaconiile lui Galileo Galilei.
Subscribe to:
Posts (Atom)