Galceava dintre Inchizitie si Galileo Galilei

In cele ce urmează mă voi instaura în instanţă supremă de judecată ,în cea mai penibilă,cea mai stupidă ,cea mai ridicolă dar şi cea mai mediatizată gâlceavă din întreaga istorie a lumi ,şi anume gâlceava dintre Sfântul Oficiu al Inchiziţiei şi Galileo Galilei .Cum voi dovedi ambele părţi ,adică atât Inchiziţia cât şi Galilei se situează pe poziţii total greşite,adevărul absolut fiind cu totul altul decât adevărul poziţiilor pe care se situau cele două părţi…..Mă voi strădui să vă conving de ceea ce ,pentru mine, graţie Cerului, este foarte clar,şi anume că ambele părţi greşesc de o manieră catastrofală,dar de o manieră perfect…omenească. Mă exprim astfel pentru că obiectul gâlcevii îl constituie nişte chestiuni care se situează deasupra posibilităţilor de înţelegere ale minţii omeneşti!! Pentru oamenii din veacul acesta,recunosc, îmi va fi foarte greu să susţin că există şi lucruri pe care mintea omenească nu le poate înţelege fără un Ajutor de Sus...
Această gâlceavă este dobânda pe care o plăteşte Biserica Catolică pentru furia cu care a luptat împotriva aşa numitului „ gnosticism „şi,mai ales,împotriva oricărei forme de manifestare a „gnozei” .După cum vom dovedi ,explicaţiile există,Biserica Catolică Veche,cea din secolele XII – XIII , a cunoscut adevărul absolut referitor la cele ale gâlcevii ,dar,pe parcurs l-a pierdut. Există sfinte icoane,aflate în pereţii bisericilor din Spania ,Franţa şi Italia care mărturisesc ,pentru cine ştie să le „citescă”,despre adevărul absolut în chestiune,adevăr pe care,mai apoi, l-a pierdut definitiv,astfel că,în prezent nici Papa şi nici Cardinalii săi nu mai au habar de acesta. Las de o parte marea masă a preoţilor şi credincioşilor…
Chestiunile la care se referă Galilei şi Inchiziţia sunt parte ale aşa numitei „gnoze”,pe care Biserica Catolică nu a încetat nici o clipă din a o blama..Dar mai întâi să ne oprim asupra unei chestiuni asupra căreia atitudinea Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea trebuie să dea mult mai mult de gândit teologilor catolici şi nu numai… Este problema raportului dintre

GANDIREA DIVINA SI GANDIREA OMENEASCA.

Atât Sanctitatea Sa Papa Ioan-Paul al II-lea,în conferinţa Sa din nov.1992 cât şi majoritatea teologilor , afirmă că Dumnezeu l-a făcut pe om „ după chipul şi asemănarea sa „ ,de unde ,se grăbesc cei de mai sus să afirme că şi gândirea omenească ar fi asemenea ,dacă nu ceva mai dihai, decât a lui Dumnezeu…
Aflaţi la capătul vieţii pământeşti,şi bazaţi pe câteva sfinte revelaţii,ţinem să vă asigurăm că existenţa noastră, ÎN TOTALITATE,se află în mâinile Domnului,din toate punctele de vedere…Nu numai un fir de păr nu putem schimba,cum spune Mântuitorul,ci toate clipele vieţii noastre,depind,chiar dacă mă repet,în totalitate ,de Cer ! Misterul ce învăluie existenţa noastră este absolut perfect iar orice încercare de a-l străpunge,altfel decât pe cărările strâmte ale dogmei,sunt sortite eşecului.
Zidirea dumnezeească,cea pe care am descoperit-o,când am deschis ochii pe lume, era definitiv terminată atunci când am început noi să o scrijilim cu întrebările cunoaşterii….Cel ce s-a desprins de Zidire,şi o priveşte cu un ochi scrutător,este trezit din somnul vieţii ,se află pe o treaptă mai înaltă de vieţuire….
In procesul de cunoaştere a Zidirii dumnezeeşti, mintea omenească are de urmat,după noi, două căi :
1.să se străduie pe cărările strâmte şi severe ale dogmei ,să se îndumnezeiască şi astfel să ajungă să poată adăposti Adevărul Revelat;
2.să „traducă”gândirea dumnezească în gândire omenească,evident,schilodind şi scălâmbăind subiectele în cauză.
La ceasul la care ne rostim, această ultimă atitudine a raţiunii este cvasigeneralizată. Forma pământului,pentru mintea care se străduie să se înnobileze,este un mister,o taină,este gândită de Dumnezeu şi deci de neînţeles pentru om. Pentru mintea ce ajustează totul la dimensiunile raţiunii omeneşti,forma pământului este ..sferică! Cine nu ştie ce este o sferă??Cine n-a văzut o sferă!? Sigur, cu acest transfer de identitate,consecinţele sunt catastrofale..
Deocamdată ne oprim aici şi vă propunem să îl ascultăm pe Prea Sfinţia Sa Papa Ioan Paul al II-lea rostindu-se în această chestiune ,în aceeaşi conferinţă ţinută în faţa Academiei Pontificale de Ştiinţă,în 1992 :
„ Există două domenii ale cunoaşterii,unul care are izvorul în Revelaţie,şi unul pe care raţiunea îl poate descoperi prin puterile ei proprii.”
Disocierea de mai sus este justificată,după noi,de totala necunoaştere a chestiunii în discuţie, pe de o parte,şi de faptul că Sanctitatea Sa admite un progres al gândirii,cunoaşterii etc.progres de care sunt chemaţi să ţină seamă,mai ales… teologii,progresul fiind al…ştiinţei!! Că Papa crede că în privinţa chestiunii Soarelui şi a Pământului,cunoaşterea omenească ar fi făcut vreun progres, faţă de gândirea de acum 3000 de ani,fie-ne îngăduit să ne îndoim…
Sanctitatea Sa vorbeşte astfel pentru că nu cunoaşte Adevărul Absolut în ce priveşte Pământul şi Soarele! Nu-l cunoaşte pentru că Adevărul Absolut referitor la cele de mai sus poate fi cunoscut numai în chip Revelat!! Este limpede că nici Comisia Poupard , nici Papa nu au avut parte de nici o revelaţie,iar Europa nu cunoaşte Adevărul Absolut în această chestiune de câteva secole…
Despre ce progres al ştiinţei vorbeşte Sfinţia Sa ???Evident,are în vedere uriaşele progrese ale Tehnicii,progrese datorate,în totalitate ,energiei electrice. Minunata enegie electrică,deopotrivă,luminoasă,termică,magnetică şi mecanică ,stă la baza întregii civilizaţii moderne. Dar : care om are curajul să afirme că ştie ce este electricitatea?? Ştim să o producem,o măsurăm, tautologic!!,o folosim ,dar habar nu avem cum se naşte..
Este un dar al Cerului,fără de care este aproape imposibil să ne închipuim existenţa noastră.
Când Sanctitatea Sa a vorbit de „două domenii ale cunoaşterii „a uitat să exemplifice, să ne spună care sunt cele ce ţin de Revelaţie,şi care sunt cele ce pot fi cunoscute de raţiune cu propriile ei forţe!! După noi ,credem că,şi dacă ar fi dorit ,n-ar fi găsit exemple fericite. In modul în care a vorbit a lăsat să se înţeleagă că cele privitoare la mişcarea Pământului şi a Soarelui,ar ţine de cele ce pot fi cunoscute de raţiune prin forţele ei proprii,ceea ce constituie o eroare mai mult de cât gravă… o eroare fatală!! Papa Ioan – Paul al II-lea,admiţând varianta Copernic,ca fiind Adevărul Absolut, a dat cea mai mortală lovitură Bisericii Catolice,înclinând steagul în faţa… Francmasoneriei.
Comisia Poupard nu i-a fost Papei de nici un ajutor.Să ne reamintim că napoleoniana comisie a studiat chestiunea „ din punct de vedere : exegetic,cultural,ştiinţific şi epistemologic,precum şi istoric şi juridic.”După cum vedem ,Comisia a întors chestiunea pe toate feţele,dar ,se pare,n-a aruncat nici o privire…spre Soare,şi nici Pământul nu l-a privit cu atenţie!! Şi iată,cât de copii ai veacului sunt cei din Comisia Poupard ,rezultă clar din paragraful cinci al amintitului raport :
„Anumiţi teologi,contemporani lui Galileo,fiind moştenitorii unui concept unitar despre lume universal acceptat înainte de zorii secolului şaptesprezece , au înţeles greşit sensul profund,ne-literal al Scripturilor când au descris structura fizică a universului creeat. Aceasta i-a condus pe nedrept să transpună o observaţie factuală într-un domeniu al credinţei.
Acesta este cadrul istoric şi cultural,mult îndepărtat de propriile noastre timpuri, în care judecătorii lui Galileo,incapabili să disocieze credinţa de o cosmologie seculară,au crezut profund greşit că adoptarea revoluţiei copernicane,în fapt încă nedovedită definitiv,era astfel construită încât să submineze tradiţia Catolică,şi că era de datoria lor să interzică predarea acesteia. Această subiectivă eroare de judecată,atât de clară pentru noi cei de azi,i-a condus pe ei la luarea unei măsuri disciplinare din cauza căreia Galileo a avut mult de suferit. Aceste greşeli trebuie cu francheţe recunoscute,aşa cum Dvs., Sfinte Părinte,ne-aţi cerut-o. „(L’Osservatore Romano,November 1,1992)
Aşadar,după Comisia Poupard , judecătorii fiind credincioşi unei „cosmologii seculare”n-au priceput nimic din revoluţia copernicană,de unde şi eroarea de a-l condamna pe bietul Galilei. Oare aşa stăteau lucrurile ??
Din scrisoarea adresată Papei Paul al III-lea, de către Copernic,scrisoare ce constituie Prefaţa cărţii sale, rezultă că ,el,Copernic,nu numai că nu aducea nimic nou,dar citind cărţile anticilor,unii dintre ei fiind „presocratici”!, şi el Copernic „asemenea” acestora a îndrăznit să considere că pământul se mişcă…Astfel că dacă este vorba de o ”cosmologie seculară „ ,atunci nu este cazul lui Aristotel,ci ,exact pe dos!!,cazul teoriei lui Copernic!!!Se vede treaba că Comisia Poupard n-a citit scrisoarea lui Copernic către Papa Paul al III-lea ,şi, ca să-i scoată pe Inchizitori de învechiţi,prăfuiţi, etc.,faţă cu „ noutăţile ”lui Copernic ,minte cu neruşinare! Comisia Poupard ,ca toate Comisiile,a ars gazul de pomană,necitindu-l cu atenţie nici măcar pe..Copernic!!Afirmaţia aceleiaşi Comisii cum că ar fi vorba de o” eroare de judecată,atât de clară pentru noi cei de azi „ ,nu prezintă nici un argument în privinţa…clarităţii chestiunii…
Să ne reamintim că Papa a admis ca posibilă cunoaşterea unor adevăruri de raţiune, prin forţele ei proprii,afirmaţie care nu are nici o acoperire. Singura cale ce se deschide în faţa minţii omeneşti pentru cunoaşterea Adevărului Absolut,este Revelaţia Divină!! Dar care este Adevărul Absolut,în această chestiune ??
Când Copernic citează pe Plutarh,pe Hiketas,etc.etc.şi pe alţi antici,unii fiind chiar presocratici!, atribuindu-le acestora una şi aceeaşi credinţă cu a sa ,şi anume că pământul se mişcă , are perfectă dreptate : pământul se mişcă ,numai că mişcarea pământului nu are nimic geometric în ea…nu se efectuează pe un cerc..
Adevărul Absolut privitor la forma pământului ,la natura Luminii şi la mişcarea pământului în Lumină,este ascuns minţii omeneşti ! Nici un om normal nu poate bănui forma pământului,cu „forţele proprii ale raţiunii”cum s-a exprimat Papa!! De asemenea,mintea omenească nu poate cunoaşte „cu forţe proprii”natura Luminii,uriaşa taină a Soarelui!! Şi,aceeaşi minte omenească nu poate cunoaşte „cu forţe proprii „mişcarea pământului în Lumină!!
Ce este greşit în atitudinea Papei implicit a Comisiei Poupard??
1 . Nu recunosc că se află în faţa unei taine dumnezeeşti,implicit,nu recunosc incapacitatea funciară a minţii omeneşti de a înţelege aceste taine.
Farmecul cu care se însoţeşte Răsăritul şi Apusul Soarelui,precum şi drumul Soarelui pe cer,de-a lungul zilei,constituie,ce-i drept ! ,un mister diurn,dar tot mister!Oricât de greu vă va veni,cel ce scrie aceste rânduri,vă obligă să vă cercetaţi cu francheţe şi să recunoaşteţi că nu ştiţi ce aveţi deasupra capului. Că nu ştiţi şi că,mai ales,nu puteţi bănui nici cum, modul de taină în care ,zilnic,se luminează cerul de ziuă…În aceeaşi ordine de idei,pâmăntul ,cel de sub picioarele dumneavoastră,oricât v-aţi strădui ,oricât v-aţi da interesul,nu ştiţi ce formă are ! Şi,mai ales,nu veţi putea nici cum să ştiţi aceasta ! Vă rog să uitaţi minciuna cu sfera şi cu rotitul în jurul unui presupus soare-stea…
2 . Transformă problema Galilei într-o chestiune raţională, pe măsura capului nostru,o chestiune în care mintea omenească este chemată să arbitreze ,să aleagă între o soluţie sau alta, ambele soluţii fiind raţionale,ceea ce ,evident,reprezintă o denaturare a chestiunii şi ,implicit,o supraevaluare a posibilităţilor minţii omeneşti.
3. Lasă să se înţeleagă că ,până la Copernic oamenii credeau că Soarele se învârte în jurul Pământului,ca,hop !,deodată, să îşi dea seama că lucrurile stau ,exact ,pe dos!!…Ne este greu să înţelegem cum Sanctitatea Sa crede că Bunul Dumnezeu a ţinut omenirea într-o crasă ignoranţă,că civilizaţii întregi şi religii întregi habar n-au avut că,auzi poznă ! ,pământul se învârte ca un titirez în jurul unui soare-felinar ce atârnă în tinda lumii…
Aşa cum v-am promis se cuvine să evidenţiem ce este greşit şi în poziţia Inchiziţiei :
1. Nu consideră,ca reprezentanţi ai Dogmei,că vorbind despre Pământ şi despre Soare vorbesc despre Taine,despre opere ale lui Dumnezeu,care depăşesc posibilităţile de înţelegere ale minţii omeneşti.
2. Nu sesizează greşelile lui Ptolomeu şi Copernic ,când,amândoi afirmă,minţind cu neruşinare, că pământul este sferic şi că ochiul omenesc poate sesiza curbura pământului …
3. Prezintă teoria lui Aristotel drept adevăr absolut,deşi acesta nu fusese elaborat conform Dogmei. Evident,vinovat de toată această atitudine se face Sf.Toma şi tomismul ce domină Biserica Catolică,tomism de sorginte profund aristotelică…
4. Nici măcar nu bănuie Adevărul Absolut,care se află,totuşi, în sânul Bisericii.
„ Mitul „ Galilei,cum s-a exprimat Sanctitatea Sa,se însoţeşte cu un „folclor ştiinţific”născut prin vreme,şi care ,graţie unei campanii fără precedent în istorie ,a ajuns să fie ...un adevăr ştiinţific,să reprezinte, nici mai mult nici mai puţin, decât…ŞTIINŢA!! Acelaş „mit” consideră poziţia Inchiziţiei ca fiind nici mai mult nici mai puţin decât poziţia pe care s-ar situa …credinţa,evident,credinţa catolică, implicit Biserica Catolică.
Având în vedere că Galilei personalizează ştiinţa ,gândirea,progresul,lesne de înţeles că Inchiziţia ar reprezenta,obscurantismul, ar fi duşmanca progresului ,implicit inamicul ştiinţei, iar Biserica Catolică ar fi o frână în calea progresului omenirii!! Acesta este „folclorul ştiinţific”de care,din păcate Papa s-a lăsat uşor cuprins ,de unde şi ardoarea cu care s-a grăbit să treacă , chipurile ,în tabăra ştiinţei!!
Comisia Poupard a dat vina pe judecătorii Inchiziţiei , găsind că au greşit considerând că revoluţia lui Copernic ar dăuna catolicismului…depăşiţi fiind de vremuri ,partizani ai unei „cosmologii seculare” etc. cerându-i Sfântului Părinte să recunoască cu francheţe greşeala comisă de Biserica Catolică.
Chiar dacă Sanctitatea Sa a înclinat balanţa în favoarea lui Galilei,bazându-se pe raţionamente de bun simţ,se cuvine să subliniem şi anumite reţineri din discursul său . Se impune să evidenţiem extraordinara intuiţie a Papei Ioan-Paul al II-lea atunci când atrage atenţia asupra fragilităţii ambelor poziţii,atât cea a Inchiziţiei cât şi cea a lui Galilei. Situându-se ,din nou,pe presupuse progrese ale gândirii omeneşti,şi vorbind despre carenţele gândirii din vremea lui Galilei,Sanctitatea Sa afirmă că în zilele noastre,poziţiile contrastante ale Inchiziţiei şi ale lui Galilei sunt depăşite . În lumina cosmologiei contemporane,astăzi există o percepţie mai largă a fenomenelor,care include ambele poziţii,ridicându-se peste ele,deasupra lor!! Am îndrăzni să afirmăm că aici Sanctitatea Sa a anunţat punctul nostru de vedere ,evident,ca o simplă şi pură speculaţie raţională,care însă,iată ,în cazul nostru se dovedeşte adevărată!!!
Din păcate toate aceste simple divagaţii ale unui spirit superior şi care oarecum justifică poziţia Inchiziţiei,nu au fost fundamentate . Papa Ioan Paul al II-lea şi-a însuşit gândirea Cardinalului Poupard care ,vorbind despre decizia judecătorilor Inchiziţei, afirmă : „Aceste greşeli trebuie recunoscute cu francheţe,aşa cum dvs., Sfinte Părinte , ne-aţi cerut-o.”
Concludem că Sanctitatea Sa,în mod absolut greşit,a înclinat balanţa în favoarea lui Galilei,fără să gândească nici o clipă la consecinţele nefaste ale acestei poziţii . Un Univers în care,Pământul,evident material,se învârte în jurul unui Soare-stea,evident material,Duhul Sfânt,îngerii,sfinţii etc.şi întreaga lume cerească nu mai are nici un loc unde să se manifeste..
Faţă de această viziune asupra Cerului, nu ne miră faptul că Papa Benedict al XVI-lea, vorbind despre cer,ţine să precizeze că vorbeşte „ nu de cerul geografic ci de cerul din inimă… etc.etc”
Este absolut de neînţeles larga aprobare şi preţuire de care s-a bucurat Einstein în gândirea Papei Ioan-Paul al II-lea. Afirmaţiile lui Einstein,citate de Sanctitatea Sa,conform cărora „Ceea ce este absolut incomprehensibil despre lume ,este că lumea este comprehensibilă”,nu se susţin cu nimic din activitatea lui.
Cerul de deasupra capului nostru este unul şi acelaşi , atât filozofic cât şi ştiinţific şi religios , astronomic şi geografic etc.etc. numai că percepţia lui este funcţie de ceea ce are în cap cel ce îşi ridică ochii către cer…
Intenţiile Papei Ioan-Paul al II-lea au fost pline de iertare creştină,numai că gestul are o conotaţie profund ignorantă,atribuind Bisericii Catolice o poziţie ce nu i-a aparţinut niciodată!!!
Aşa cum am mai afirmat,poziţia pe care se situează atât Papa cât şi Comisia Poupard,reprezintă dobânda ce o plăteşte Biserica Catolică pentru anii de prigonire a „gnosticilor”în ale căror învăţături , în poziţie centrală ,se află…lumina!!!
Comisia Poupard nu a înfăţişat poziţia omului pe pământ,poziţie de la care se impunea să îşi înceapă cercetările ci „ a exploarat cazul Galilei din patru arii de studiu:exegetic,cultural,ştiinţific şi epistemologic şi (pe deasupra- n.n.)istoric şi juridic.” Câtă trudă!! Dar despre Soarele de pe cer,cel ce în zilele de vară parcurge drumul pe bolta cerească în 16 ore iar iarna,parcurge ,exact acelaşi drum ,în numai 8 ore,nu ni se spune nici o vorbă… După ştiinţa lui Galilei : la Solstiţiu cum se petrec lucrurile ? Deoarece ,după ştiinţa cu pricina,Soarele fiind fix,avem Solstiţiu în fiecare zi! Nu cumva s-au moştenit nişte noţiuni al căror sens nu este înţeles?? Nu cumva altul este înţelesul noţiunii de Solstiţiu?
De ce procopernicienii nu vorbesc de Aristarc din Samos de „nedreptatea”seculară ce i s-a făcut?De ce nu vorbesc despre Copernic,direct,care POSTULEAZA teoria lui în mod absolut nepermis,cum se exprimă marele astronom Herschel,”nejustificat” ? De ce vorbesc despre Galileo Galilei,care nici măcar nu s-a sinchisit de faptul că Copernic a postulat absolut ” nejustificat „?? Pentru că Galilei s-a certat cu Inchiziţia,ergo cu Biserica Catolică,iar noi cei ce urâm de moarte Biserica şi pe Domnul Iisus Hristos,îi luăm partea lui Galilei ,măcar că n-are nici un pic de dreptate!! Acesta este un adevăr pe care Sanctitatea Sa a uitat să îl evidenţieze . De 350 de ani se bate darabana pe o minciună! Numai minciuna lui Darwin s-a bucurat de un tratament asemănător. Iată că a sosit clipa când alături de Darwin ,în coşul de gunoi al istoriei,se va rostogoli şi Galileo Galilei cu Copernic în braţe!!
Pământul nu este sferic cum greşit afirmă Copernic,şi cum greşit susţine şi Galilei,iar Soarele este o taină ce depăşeşte cu mult puterea de judecată a lui Galilei şi a lui Copernic.
Am afirmat de mai multe ori şi acum repetăm : încă nu s-a născut om pe pământ care să cunoască prin puterea minţii lui ,fără nici un ajutor de Sus ,cum se luminează pământul de ziuă şi cum se înveleşte cu stele.
Cele de mai sus au darul să vă facă să înţelegeţi că mintea omenească este incapabilă să cunoscă : forma pământului,natura soarelui şi drumul pământului în lumină,drum care ne dăruie ciclul zi / noapte.
Iată ceea ce n-a ştiu nici Comisia Poupard ,nici Sanctitatea Sa,după cum urmează :
1.Forma pământului este de taină . Pământul este deopotrivă plat şi rotund,adevărata lui formă scăpând minţii omului. De adevărul celor de mai sus ne putem convinge foarte uşor,şi anume,pornind în drumeţie ,evident în pură intelecţie,de-a lungul şi de-a latul pământului.
2. Natura Luminii. În „Poveste prostiei omeneşti”,Ion Creangă ni-l înfăţişează pe cel ce căra lumina cu oborocul în bordei. Cei ce susţin că lumina este materială ,sunt invitaţi să îşi cumpere oboroace şi să se alăture eroului din poveste. Noi susţinem că Soarele,aşa cum se vede pe cer,perfect rotund,nu poate fi văzut nicăieri altundeva. Cum zice Platon, „soarele la el acasă”poate fi văzut cum arată ,de cel ce a ieşit din grotă… Cum nici Sanctitatea Sa , şi nici Comisia Cardinalului Poupard, nici măcar nu bănuiesc cât de înlănţuiţi sunt în peştera lui Platon,este limpede că habar nu au avut de cele de mai sus.
3.Mişcare pământului în Lumină. Mintea omenească nu poate cuprinde pământul la adevăratele lui ,urieşeştile ,dumnezeeştile lui dimensiuni. Iată de ce vă propunem,în limbaj mitic,în limbaj simbolic cele ce urmează. Pământul îşi împlineşte dansul său în Lumină,în faţa Pomului Vieţii, Pomului Luminii, Koh-I-Nor, sau cum doriţi să îl numiţi pe Dumnezeu , „Părintele Luminilor „(După Evanghelii). Dansul începe la partea de jos a Pomului,de la buturuga acestuia.( Crăciun, din meglenoromânul Kărciune,înseamnă buturugă ). De aici, de jos,dansând în faţa pomului ,pământul va urma un drum care,în final,va descrie în spaţiu,un cap de bou / taur. Intre coarne,în partea de sus ,se află Solstiţiul de vară,punctul în care ne aflăm la Zenit(în arabă semt/drum drept)când ne aflăm cel mai aproape de pom,de izvorul luminii ,în partea cea mai de sus a acestuia. Acesta est un moment,în drumul pământului,cel puţin la fel de important ca cel de jos,celălalt Solstiţiu,şi anume Solstiţiul de iarnă,aflat în
barba Boului. În timp ce partea de sus,urcând pe falca din stânga până la vârful cornului din stânga, intră în lumină,partea de jos a pământului iese din lumină,şi,evident,invers,dând naştere sezoanelor. Când urcăm avem primăvară/toamnă,apoi între coarne avem vară/iarnă,ipe falca dreaptă avem toamnă/primăvară şi apoi,în barba Boului, iarnă/vară. Pe partea de sus verile sunt lungi,iar pe partea de jos iernile sunt lungi şi domoale.Pe partea de sus avem ierni scurte şi violente ,când ajungem în barba Boului,iar pe partea de jos veri scurte şi violente.
4. Etimologia noţiunii de Solstiţiu,conform Dicţionarului Latin apărut la Paris,în 1531,şi de atunci până astăzi aceeaşi etimologie,în toate enciclopediile,dicţionarele şi manualele de astronomie,pleacă,în mod greşit, de la Sol / Soli (latinescu Sol=soare),de unde „soarele stă”,adică se opreşte. Mai precis , pe 21 iunie,soarele pare a se opri pe cer. Nu avem decât să aşteptăm până seara ca să constatăm falsitatea afirmaţiei. Pe de altă parte ,tot Solstiţiu se cheamă şi cel de la 21 decembrie,numai că atunci soarele aleargă cu o viteză extraordinară !!Şi atunci cine stă?
Adevărata etimologie a cuvântului Solstiţiu trebuie să plece de la Solum/Soli ( latinescul Solum = pământ ),de unde „pământul stă”,pământul se opreşte,atât la vară cât şi la iarnă ! Din ce se opreşte ? Din extraordinarul de sinuos parcurs pe care-l străbate de-a-lungul anului.Această înţelegere a noţiunii de Solstiţiu are sens numai în prezentarea noastră. După ştiinţa lui Galilei,Soarele fiind o stea fixă,avem solstiţiu în fiecare zi. Copernicienii nu explică ,nici cum, unde se află Solstiţiile pe cercul lor şi nici cum se produc..
V-am prezentat succint,atât cât se putea ,la mintea omului,ştiinţa divină despre lume.O găsiţi reprezentată la Stoenhenge,unde potcoava pietrelor reprezintă unul şi acelaşi profil de Bou,cu Solstiţiul de vară în partea centrală a potcoavei. De asemenea,într-o formă mai stilizată la Sarmizegetusa. La fel în ştiinţa incaşilor,sau în religia lui Zoroastru etc. etc. La noi în ţară se merge cu „Pluguşorul”care înglobează un Buhai (Bou),la Anul Nou,ori se joacă Capra ,cu aceleaşi semnificaţii simbolice. In aşa zisa „Stemă a Moldovei”,de fapt Icoană ,ce se află în pereţii mânăstirii Putna ,de la 1530,în poziţie centrală ,se află un cap de zimbru (Bou) ,cu Soarele între coarne,cu Luna şi Stelele pe părţi,evident fiind vorba de un sfânt simbol şi nimic altceva. Dacă ar fi să-l credem pe Vasile Lovinescu,grupuri de iniţiaţi se adunau vorbind despre simbolul Boului,undeva în Evul Mediu,în Moldova…
Acelaşi simbol îl găsim în religiile din Mesopotamia,în religiile Indiei şi în China,cu ocazia Anului Nou. Boul Apis al Egiptenilor are aceleaş conotaţii şi îşi datorează sfinţenia aceloraş motive..
In Biserica Catolică,în secolele XII – XIII,anumite icoane mărturisesc unul şi acelaşi lucru. Pe hârtie filigran, din secolul V,este desenat un taur cu o cruce între coarne,sub inscripţia „Taurus Christus”.In mormântul regelui Childeric, la anul 481, s-a găsit un „Bucran”(Craniu)de Taur turnat în aur,evident având valoare de simbol.Sunt încă multe alte dovezi pentru a căror cunoaştere recomandăm citirea uriaşei cărţi a lui Charbonneau-Lassay „Le Bestiaire du Christ”…
Apariţia Sfântului Toma din Aquino ,în Occident, avea să aducă în centrul atenţiei cărturarilor veacului , pe Aristotel,şi modul de cunoaştere şi de gândire al acestuia. Lumea se va goli de mister,iar icoanele purtătoare de sfinte simboluri vor amuţi. Din aceleaşi motive „Icoana Sfintei Naşteri”de la Lateran nu este expusă nicăieri,limbajul ei de taină nefiind înţeles,preferându-se modul didactic-şcolăresc …Spusele proorocului Isaia care zice : „Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul ieslea domnului său”măcar că sunt citate de unii sfinţi,nu sunt apreciate cum s-ar cuveni.De ce ?Biserica Catolică,prin Sfântul Toma a devenit raţională extinzându-şi raţionalismul omenesc , în mod nepermis, şi asupra lumii create de Bunul Dumnezeu,golind-o de autenticul şi naturalul ei mister,îmbrăcând-o în culori şi lumini ce nu i se potrivesc.
Sanctitatea Sa n-a făcut altceva decât să continue modul de a gândi al Bisericii Catolice ,din ultimele secole, mod profund raţional,omenesc de raţional! Aidoma a raţionat şi Comisia Poupard. Raţiunea seacă,aristotelismul, absolut ineficient în procesul cunoaşterii zidirii dumnezeeşti , a cuprins ,mai adânc decât ne-am putea închipui ,gândirea Catolică !
„Gnosticismul”din secolele XII – XIII, a fost cu fervoare blamat şi damnat,iar acum,iată, Biserica se află în faţa unei lumi lipsite de mister. Evident nu lumea a încetat a fi misterioasă,ci Biserica Catolică ,incapabilă să admită existenţa misterului în lume ,acceptă o penibilă şi urât mirositoare minciună : minciuna copernicană,gândirea lui Galilei.
Deşi pământurile noastre mărturisesc prin Sarmizegetusa şi Mânăstirea Putna ,prin datini şi obiceiuri, precum înfrumuseţarea Boului,la Solstiţiul de vară,practicată şi astăzi în unele sate din Ardeal,prin Buhaiul pluguşorului,dansul caprei, practicat,şi astăzi, în toată ţara,că oamenii acestor locuri au cunoscut conţinutul Sfântului Simbol al Boului,nu credem că s-ar găsi vreunul care să pretindă,astăzi, a cunoaşte sensul ascuns şi adânc al simbolului.
În ce ne priveşte,am fost instruiţi,în chip tainic,supraomenesc,aşa că nu ne facem nici un merit din cunoaşterea acestui sfânt simbol .
Conchidem , afirmând că atât Inchiziţia ,Sfântul Oficiu ,cât şi Galilei-Copernic se situau pe poziţii absolut greşite.Schema de gândire „A” fix şi „B” mobil,ori „B” fix şi „A” mobil, profund raţională!, este ,la fel de …profund greşit!! Aceste scheme raţionale sunt foarte pe măsura minţii omeneşti,dar n-au nici în clin nici în mânecă cu situaţia lumii,cu lumea cea zidită de Creeator. Este adevărat că pământul se mişcă ,dar el nu se mişcă în jurul nici unei stele,pe nici un cerc,cum pretinde Aristarc-Copernic,ci mişcarea lui este cu mult mai amplă şi de taină.Chiar dacă ne-ar îngădui Bunul Dumnezeu să gândim un şir de sute de vieţi,n-am putea să ne închipuim adevăratul drum al pământului în Lumină.!!Acest drum este marcat de multe datini şi obiceiuri,care având în vedere adevărata lui formă se justifică şi sunt de înţeles,pe când dacă aţi încerca să le potriviţi pe un cerc aţi vedea că nu pot primi nici o semnificaţie.
Incă o dată : a greşit Comisia Poupard ; a greşit şi Sfântul Părinte . Dar Biserica Catolică,cea adevărată,cea care a moştenit şi a păstrat ,fără să le transforme,datinile şi obiceiurile, iese cu prestigiul neştirbit!!!Cei care de sute de ani,pretextând „ştiinţa”lui Galilei,au lovit în temeliile Bisericii Catolice,reuşind să golească bisericile de credincioşi,iată, eu îi fac de ruşine şi le dovedesc că au mângâiat o Galatee de rumeguş şi putregai care le va aduce pieirea. După Darwin căderea lui Galilei,Copernic etc.va aduce Francmasoneria acolo unde îi este locul şi anume în postura de Maică a Minciunii.
Sunt profund conştient de greutatea vorbelor,şi mai ales de prestigiul cu care le-a rostit Sanctitatea Sa ,Papa Ioan-Paul al II-lea,dar chiar dacă eu sunt încă un Neica Nimeni, sunt sigur că vorbele mele ,încărcate de Adevărul Revelat ,îşi vor săpa drum spre inimile şi mintea oamenilor!..

COSTACHE ARITON